Cuprins
- Introducere 4
- 1. Caracterizare generala 5
- 1.1. Asezare geografica 6
- 1.2. Scurt istoric 6
- 1.3. Cadrul natural 6
- 1.3.1. Relief 6
- 1.3.2. Hidrografie 8
- 1.3.3. Clima 8
- 1.3.4. Soluri 8
- 1.3.5. Vegetatie si fauna 9
- 1.4. Populatia 9
- 1.5. Cultura si religia 9
- 1.6. Economia 10
- 1.7. Transporturile 10
- 1.8. Turismul 10
- 2. Traditii si obiceiuri 14
- 3. Gastronomia franceza 19
- 3.1. Istoric 19
- 3.2. Bucataria franceza 22
- 4. Zone viticole in Franta 35
- Bibliografie 54
Extras din referat
INTRODUCERE
Francezii sunt foarte mari gurmanzi si mari curiosi sa guste din bucatele altor popoare. Bucataria franceza cuprinde un numar foarte mare de retete culinare in comparatie cu bucatariile altor popoare, dar o parte din acestea sunt insusite ca specialitati culinare in intreaga lume. Bucataria de zi cu zi, nu este deloc scumpa, se poate prepara acasa de oricine. Tipica pentru bucataria traditionala frantuzeasca este masa cu mai multe feluri, cel mai simplu exemplu fiind un meniu compus din aperitiv, un fel principal si desert, insotit mai ales de un vin, rosu si apa.
Vinurile si branzeturile dau nota distincta bucatariei franceze, fiind utilizate ca ingrediente sau consumate separat. Franta se distinge prin gama sa variata de vinuri fine, branzeturi, fructe de mare dar si specialitati mai ciudate pentru alti europeni: melci, picioare de broasca, scoici.
Faima bucatariei franceze este data de asa-numita “haute cuisine” un stil culinar elaborat, care necesita multa migala si ingredientele de cea mai buna calitate. Haute cuisine a preluat traditiile culinare regionale si le-a transformat in adevarate delicatese, prepararea lor necesitand mult timp, uneori chiar cateva zile.
Fiecare provincie are propriul sau stil culinar, retete si ingrediente specifice. Astfel, in nord-vestul Frantei (Normandia, Bretania) se folosesc untul, merele si smantana; in sud-vest specialitatile sunt foie gras (pate de ficat de gasca), armagnac (rachiu produs in regiunea cu acelasi nume) si ciupercile. Zonele mediteraneene sunt marcate de influentele culinare italiene, folosindu-se din belsug uleiul de masline, plantele aromatice si rosiile. In regiunile din est se simte influenta germana, iar printre bucatele traditionale se numara carnatii, slanina, sauerkraut (varza murata) si berea.
Dintre specialitatile culinare franceze se mentioneaza mancarurile cu sosuri diverse, consommeurile, bitfecul, muschiul Chateaubriand, sparanghelul gratinat, salatele, preparatele cu suc de lamaie si undelemn, sosuri reci si calde, care se prezinta la masa si se servesc separat in sosiere s.a. Branzeturile fac parte din componentele meniului de pranz si cina, unde sunt servite in finalul meniului, cu paine incalzita si cu unt. Cine nu a auzit de „foié gras“, „truffe“, „bouillabaisse“, „coq au vin“ sau renumitele „crępes“ ?
Cea mai poluara bautura din Franta este vinul. Diferite de la regiune la regiune, sortimentele sunt aproape toate, foarte cunoscute, fie ca se numesc Bordeaux, Burgundy, Loire, Rhone sau Champagne. Recomandabile sunt si lichiorurile Charteuse, Framboise si Genepi (facut din plante aromate).
Capitolul 1
FRANŢA – CARACTERIZARE GENERALĂ
1.1. Aşezare geografică, vecini
Franţa este situată în emisfera nordică, aproximativ la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord între 41º20' şi 51º5' latitudine. Acest fapt ne arată că Franţa este aşezată în zona temperată, zonă ce nu cunoaşte căldurile copleşitoare din ţinuturile tropicale şi nici gerurile aspre ale regiunilor polare. Franţa se situează în extremitatea vestică a continentului european, ca o punte între Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană, deafăşurându-se pe aproape 13º longitudine.
Dintre ţările din vestul continentului, este ţara care are cea mai mare suprafaţă: 551500 km ², este de 18 ori mai mare decât Belgia şi Olanda şi de două ori şi ceva mai întinsă decât România. Este o ţară mică dacă o comparăm cu Rusia, China, Statele Unite fiind, spre exemplu, de 14 ori mai mică decât SUA, dar raportată la suprafaţa Europei, este statul situat imediat după Germania şi Anglia, reprezentând circa 11% din Europa (fără Rusia).
Harta Franţei poate fi asemănată cu un hexagon, cu trei laturi formate de ţărmuri maritime şi trei laturi de graniţe continentale. Are ca vecini: în nord Belgia şi Luxemburg, în nord-est Germania, în est Italia, Elveţia, Monaco, în sud-est Spania şi Andora, în vest Oceanul Atlantic, iar în sud Marea Mediterană.
“Hexagonul” are un ţărm maritim la Oceanul Atlantic, Marea Mânecii, Marea Nordului, Marea Mediterană, ţărm cu puternice maree la primele două şi aproape lipsit de maree la Mediterană, unde a putut să formeze Delta Rhônului. Ţărmul vestic, nord-vestic se remarcă fie prin existenţa plajelor acoperite cu dune fixate (Regiunea Landelor), fie prin fabere: Capul La Hève domină Pas de Calais, sau estuare (Saône, Seine) şi peninsule (peninsula granitică Cotentin). Un ţărm foarte complex în largul căruia se disting: capuri (Raz), golfuri (Morbihan), estuare sau riass (Rance), numeroase insule şi peninsule îl reprezintă Peninsula Bretagne. În sud, ţărmul mediteranean este dominat fie de faleze, ca la marginea Pirineilor şi Alpilor, fie de nisipuri, cordoane, lagune şi delte precum regiunea Languedoc-Rhône.
Însă Franţa nu are numai teritoriul din interiorul Europei, ci şi diverse departamente şi teritorii peste ocean: Guadalupe, Martinica, 2 colectivităţi teritoriale (Mayotte şi Saint-Pierreet, Miquelon) şi teritorii peste mare : Polinezia Franceză, Noua Caledonie, Insulele Wallis şi Futuna.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Gastronomia Franceza.doc