Generalități privind calitatea alimentelor

Introducere

Sebastian Kneipp a spus: "Dacă o persona nu investește astăzi timp și bani în propria sa sănătate, atunci aceasta persoană va fi nevoită în viitor să investească foarte mult timp și bani în boala sa."

Integritatea organismului uman cât și a sistemului imunologic presupune o alimentație echilibrată și integrală. Conceptele de sănătate de la sfârșitul anilor 60 presupuneau că o alimentație sănătoasă se bazează pe trei mese pe zi, însă cercetările științifice de ultima oră arată că aceste trei mese pe zi nu oferă majorității oamenilor substanțele nutritive de calitatea necesară. Astfel se ajunge la concluzia, că alimentația tradițională nu este satisfăcătoare și nu oferă toate cele necesare organismului uman. Cauzele acestui fenomen constau în faptul că resursele noastre zilnice de materie primă nu sunt de cele mai multe ori proaspete ca pe vremea strămoșilor noștri. De obicei, cumpărăm aceste alimente de la aprozar, sau din alte magazine alimentare, și dacă stăm să ne gândim, nici nu știm de unde provin aceste alimente și nici nu stim cine le cultivă, și ce fel de îngrăsăminte chimice s-au folosit în procesul cultivării. Deoarece alimentele nu mai conțin acele substanțe nutritive, atât de necesare echilibrului organismului, și conțin din păcate mai mult materiale sintetice de adaos se pune întrebare: Cum vom reuși în aceste condiții de stres să completăm cantitatea și să îmbunătățim calitatea substanțelor nutritive, atât de vitale sănătății noastre?

Este știut faptul că în Occident, populația a devenit mult mai preocupată de calitatea alimentelor pe care le consumă. Se încearcă renunțarea la produsele de fast-food și înlocuirea lor cu alimente naturale. Fructele și legumele, produse cu îngrășăminte naturale devin din ce în ce mai consumate, chiar dacă sunt mai scumpe decât cele obținute prin metode moderne. Supermagazinele au deja standuri separate pentru acestea și pentru semipreparatele care nu conțin aditivi.

Pentru mai mult de 90% dintre europeni, criteriile cele mai importante la cumpărarea de produse alimentare sunt calitatea și prețul, mai importante decât originea și marca .Potrivit unei noi anchete privind securitatea alimentară, calitatea produselor alimentare și mediul rural, calitatea și pretul au fost considerate „foarte importante” de 65% 54% dintre respondenti. Etichetele de calitate sunt importante pentru două treimi dintre cei intervievați, constatându-se o îmbunătățire față de anii precedenți în ceea ce privește recunoașterea diferitelor sigle de calitate ale UE.

I.Noțiunea de calitatea a produselor alimentare

Calitatea produselor reprezintă ansamblul însușirilor unei valori de întrebuințare ce exprimă gradul în care acestea satisfac nevoile sociale în funcție de parametrii tehnico-economici, estetici, gradul de utilitate și eficiență economică în exploatare și consum. Calitatea produselor alimentare se crează în procesul de producere și se manifestă în procesul de consum. În formarea calității participă materia primă pe de o parte, și calitatea organizării procesului tehnologic, aceste două noțiuni fiind în interdependență.

Definirea calității alimentului, conform Ordonanței nr 113/1999 este urmatoarea: calitatea alimentului reprezintă totalitatea proprietăților întrunite de aliment, care îl fac compatibil cu reglementările specifice și cerințele consumatorilor.

Stilul de viață al timpurilor noastre este foarte diferit de cel din trecut. Ritmul rapid al stilului modern de viață, precum și creșterea numărului de gospodării formate dintr-un singur individ, al familiilor cu un singur părinte și al femeilor care lucrează, au dus la schimbări în modul de preparare a mâncării și a consumării acesteia. Un rezultat pozitiv al acestor schimbări, a fost avansarea rapidă a tehnologiei alimentare, a preparării și ambalării lor, pentru a oferi siguranță și buna calitate a aprovizionării cu alimente. În ciuda existenței acestor noi descoperiri, poate aparea riscul contaminării alimentelor prin contaminanți naturali sau care sunt introduși accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor.

Calitatea și siguranța alimentelor se bazează pe eforturile tuturor celor implicați în lanțul complex care include pe cel al producției agricole, procesarea, transportul și consumul. Conform Uniunii Europeane și Organizației Mondiale a Sănătății – siguranța alimentelor este o responsabilitate a tuturor, începând de la originea lor până în momentul în care ajung pe masă.

Pentru a menține calitatea și siguranța alimentelor de-a lungul lanțului amintit, este nevoie atât de proceduri care să asigure faptul că alimentele sunt integre, precum și de proceduri de monitorizare care să asigure ducerea la capăt a operațiunilor în bune condiții.

Caracteristic pentru produsele alimentare este sensul complex al noțiunii de calitate, deoarece, spre deosebire de alte produse industriale, calitatea produselor alimentare are un cuprins mult mai larg şi efecte mult mai profunde.

Calitatea produselor alimentare are implicaţii profunde, deoarece alimentaţia stă la baza vieţii, constituind un factor cu acţiune permanentă şi care poate avea influenţă determinantă asupra dezvoltării organismelor.

Realizând produse pentru colectivităţi mari (produsele de catering), specialiştii din industria alimentară devin responsabili de starea de sănătate a naţiunii, participând la una din cele mai eficiente căi de ocrotire şi promovare a sănătăţii. Pentru un produs alimentar, toate elementele constituente ale acestuia reprezintă elemente constitutive ale calității.

II.Valențele calității produselor alimentare

Calitatea unui produs alimentar are următoarele valenţe: legală, nutritivă (biologică, energetică, de protecţie şi sanogeneză, terapeutică), igienico-sanitară, tehnologică, senzorială, socio-ecologică.

-Valenţa legală a produselor alimentare se referă la faptul că un produs alimentar trebuie să respecte toate reglementările legale pentru produsul respectiv.

Legislaţia alimentară nu este unică, înregistrându-se diferenţe mari de la o ţară la alta, ceea ce crează dificultăţi, mai ales în cazul comerţului internaţional de produse alimentare.

Pe plan mondial și european se fac eforturi pentru armonizarea legislației alimentare.

În Uniunea Europeană există o serie de directive ale Consiliului European care vizează aspecte concrete ale mărfurilor alimentare şi producerii acestora.