Extras din referat
Energia şi mediul înconjurător au făcut obiectul unor preocupări majore pe plan mondial în ultimii ani, devenind una dintre cele mai importante obiective din Programul de Guvernare.
Condiţia principală pentru o dezvoltare durabilă, în domeniul energiei, este atingerea unor standarde de mediu din ce în ce mai ridicate pentru toate activităţile economice şi reducerea impactului negativ din sectorul energetic asupra mediului, concomitent cu adoptarea unei atitudini orientate spre amelioarea calităţii factorilor de mediu.
Centrala electrică de termoficare CET Lignit Arad este situată în nordul municipiului Arad şi a fost proiectată să funcţioneze pe combustibil solid (cărbune – lignit) avînd ca suport de flacără gazul natural.
Capacitatea energetică a centralei reproiectate, se compune din următoarele:
- 1 cazane de abur energetic de cîte 420 t/h fiecare.
- 1 grup energetic de 50MW (turbină + generator), care produce în cogenerare energie electrică şi termică.
- 2 cazane de abur industrial de cîte 100 t/h fiecare.
În prezent funcţionează Cazanul nr. 1 de abur energetic de 420 t/h, grupul nr. 1 de 50MW în cogenerare şi cazanele nr. 1 şi 2 de abur industrial de 100 t/h.
Combustibili utilizaţi la CET Lignit Arad la capacitatea actuală:
lignit (cărbune inferior) 1600-1950 Kcal/Kg – cca. 750.000 t/an.
gaz natural suport flacără – în regim normal de funcţionare 4500 Nmc/h .
a)amplasamentul prevazut pentru operare;
Amplasamentul centralei a fost fixat în 1981 de comun acord cu organele locale, în zona de nord a municipiului, în zona haltei UTVINISUL NOU, de pe linia CFR Arad-Oradea.
Instalaţiile termomecanice aflate pe platforma CETLignit sînt reprezentate de grupul nr.1 de 50 MW – cazan energetic de 420 t/h şi turbogenerator de 50 MW – care produce în cogenerare energie electrică şi termică precum şi de cele două cazane de abur industrial de 100 t/h. Combustibilul folosit pentru producerea energiei electrice şi termice este cărbunele – lignit – şi gazul metan.
Cazanele de abur industrial de 100 t/h au fost puse în funcţiune în octombrie 1989 concomitent cu magistralele de abur spre zona platformei industriale din nord-vestul municipiului .
Cele două centrale funcţionează interconectat asigurînd în orice moment necesarul de apă fierbinte şi abur al municipiului fără a implica întreruperi în furnizarea agentului termic.
Strategia energetică stabilită şi adoptată de către ţările UE urmăreşte trei obiective mai importante:
- Securitatea aprovizionării energetice;
- Competivitate;
- Protecţia.
Energia este esenţială pentru bunăstarea economică şi socială, pentru bunul mers al
majorităţii activităţilor industriale şi comerciale, este simbol al dezvoltării social-economice şi
al civilizaţiei dar, în acelaşi timp, reprezintă cauza unor prejudicii serioase asupra mediului.
Sectorul energetic cuprinde următoarele activităţi: extracţia şi prepararea cărbunelui,
extracţia petrolului şi gazelor naturale, extracţia şi prepararea minereurilor radioactive,
industria de prelucrare a ţiţeiului, producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică şi
termică, gaze naturale şi apă caldă.
Materii prime şi materiale auxiliare a căror utilizare generează emisii de CO2
Tipul materiei prime/ materialului Procesul care generează emisii de CO2
Gaze naturale Arderea
Lignit Arderea
Unităţile de producţie a energiei sunt: centralele electrice şi termoelectrice,
termocentralele, hidrocentralele şi centralele electrice nucleare.
Aparent cele mai puţin poluante sunt hidrocentralele. Cu toate acestea, astfel de
construcţii modifică substanţial mediul natural, ecosistemele, peisajul, afectează numărul şi
tipul speciilor biologice caracteristice ecosistemelor acvatice şi terestre din zonă.
Centralele electrice şi termoelectrice, prin arderea combustibililor fosili (cărbuni,
păcură, gaze naturale etc.) în scopul producerii energiei electrice şi/sau termice, fac ca
sectorul energetic să contribuie decisiv la poluarea atmosferei, prin emisiile importante
cantitativ de dioxid de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot, pulberi, monoxid de carbon,
metan. Ele reprezintă de asemenea surse de emisie în aer a unor micropoluanţi periculoşi
pentru sănătate umană şi mediu, cum ar fi: particule de metale grele, unii compuşi organici
volatili, printre care şi hidrocarburi policiclice aromatice. Totodată, prin emisiile de ape de
răcire cu temperaturi ridicate determină afectarea ecosistemelor acvatice ale cursurilor de
apă receptoare, iar depozitele de zgură şi cenuşă rezultate din ardere afectează calitatea
solului şi pânzei freatice.
Dintre combustibilii utilizaţi, emisiile cele mai importante şi în acelaşi timp mai nocive
sunt cele provenite din arderea cărbunilor, îndeosebi a cărbunilor inferiori. Şi arderea păcurii
este o sursă importantă de emisii, în principal de acidifianţi atmosferici (oxizi de sulf, oxizi de
azot ). Arderea gazului natural, deşi reprezintă o sursă importantă de dioxid de carbon şi oxizi
de azot, este arderea cea mai completă, care generează emisii reduse de monoxid de
carbon, precum şi de oxizi de sulf şi pulberi.
Pe lîngă clădirile cazanului energetic şi a cazanelor de abur în incintă sunt instalaţiile auxiliare grupate pe secţii după cum urmează:
- secţia combustibil care cuprinde rampa de descărcare cărbune , staţia de concasare cărbune, benzile de transport cărbune , depozitul de cărbune cu o capacitate de depozitare de 450000 tone.
- transport CFU care cuprinde clădirile din antestaţie , liniile de cale ferată uzinală.
- instalaţia de tratare apă care cuprinde staţia de dedurizare şi demineralizare, deasemenea rezervoarele de chimicale , sare, acid clorhidric, hidroxid de sodiu şi laboratorul chimic
- sectia mecanică şi de reparaţii care cuprinde un atelir de prelucrări mecanice şi ateliere de reparaţii specifice fiecărei sectii.
- secţia electrică care cuprinde un atelier de reparaţii.
- sectia termomecanică cuprinde cazanele cu turbine şi generatorul de curent şi depozitul de zgură şi cenuşă la circa 1,5 Km.
b)instalatii si activitati desfasurate, din care sa rezulte natura si amploarea acestor activitati
Preview document
Conținut arhivă zip
- Impactul Energiei Asupra Mediului.doc