Metode Privind Analiza Calitatii Produselor

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Metode Privind Analiza Calitatii Produselor.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 30 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Thierheimer Walter

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Extras din document

Particularităţi întâlnite în analiza calităţii produselor agricole şi alimentare

Calitatea unui produs agricol este rezultanta unui ansamblu de caracteristici care se pot observa, determina, măsura, încerca, compara cu un etalon etc. Acest demers conferă produsului gradul în care proprietăţile determinate corespund nevoilor beneficiarului, adică măsura în care produsele satisfac o anumită trebuinţă.

Produsele agricole au numeroase însuşiri, dar numai o parte dintre aceste însuşiri determină, la un moment dat calitatea, de aceea poartă denumirea de caracteristici de calitate. Acestea nu sunt declarate odată pentru totdeauna, deoarece ele se modifică odată cu cerinţele pieţei şi posibilităţile tehnologice care facilitează introducerea progresului tehnic în domeniu.

Pentru a surprinde, totuşi, la un moment dat, nivelul de calitate al unui produs agricol, devine necesară declararea caracteristicilor de calitate cuprinse în ceea ce se numeşte standard. Acestea au fost necesare datorită trendului crescător înregistrat de schimburile naţionale şi internaţionale şi de necesitatea aprecierii uniforme a calităţii produselor (necesitatea existenţei unui etalon de comparaţie).

Standardele internaţionale ISO, precum şi cele naţionale, stabilesc parametri tehnici pentru caracteristicile esenţiale de calitate ale produselor.

Calitatea produselor este expresia finală a calităţii proceselor de producţie şi a tehnologiilor aplicate, care imprimă produselor însuşiri esenţiale, făcându-le apte pentru utilizarea în scopul pentru care au fost create. De exemplu, produsele agroalimentare au ca trăsătură esenţială o valoare nutritivă ridicată, gust şi miros plăcut; produsele agricoledestinate industriei textile au ca însuşiri esenţiale fibre cu rezistenţă şi elasticitate mare.

În raport cu natura şi efectul pe care îl au în procesul de utilizare, caracteristicile de calitate pot fi grupate astfel:

- caracteristici tehnice, care se concretizează printr-o sumă de proprietăţi fizice, chimice, biologice etc. intrinseci structurii materiale a produsului. În general, caracteristicile tehnice sunt măsurabile cu ajutorul unor mijloace tehnice specifice;

- caracteristici psiho-senzoriale, ce se referă la efectele de ordin estetic, organoleptic şi ergonomic pe care le au produsele asupra consumatorilor, prin forma, culoarea, gradul de confort etc. ale acestora;

- caracteristici de disponibilitate, ce reflectă aptitudinea produselor de a-şi realiza funcţiile utile de-a lungul duratei lor de viaţă;

- caracteristici economice şi tehnico-economice, exprimate printr-o serie de indicatori, cum sunt: costul de producţie, preţul, randamentul, cheltuielile de transport etc.;

- caracteristici de ordin social, ce au în vedere efectele sistemelor tehnologice de realizare a produselor, precum şi ale utilizării produselor respective asupra mediului natural, asupra siguranţei şi sănătăţii fizice şi psihice a oamenilor.

În raport cu importanţa pe care o au în asigurarea utilităţii produselor, caracteristicile se pot grupa în două mari categorii:

- caracteristici de bază (principale), absolut necesare;

- caracteristici secundare, care pot să lipsească sau să fie realizate la niveluri inferioare, reducându-se astfel costurile inutile, fără ca gradul de utilitate al produselor să fie semnificativ afectat.

Caracteristicile de calitate ale produselor agricole pot fi clasificate astfel:

- caracteristici atributive exprimate printr-un indice calitativ, cum ar fi: culoarea, consistenţa, elasticitatea, rigiditatea, gustul, mirosul, zgomotul;

- caracteristici cantitative determinate prin mărimi concrete măsurabile, cum ar fi: dimensiunea, greutatea, forma, conţinutul chimic, parametri mecanici, bioelectrici, parametri termici, greutatea hectolitrică, greutatea a 1000 de boabe, sticlozitatea, conţinutul cantitativ al anumitor substanţe (grăsimi, amidon, gluten, zahăr, aminoacizi etc.), lungimea firului, porozitatea etc.

Faţă de noţiunea de calitate a produselor în general, calitatea produselor alimentare prezintă anumite particularităţi, rezultate din specificitatea produselor alimentare, şi anume: caracterul lor instabil şi alterabil, acţiunea lor asupra sănătăţii, plăcerea de a le consuma (determinată de calităţile lor organoleptice).

În optica consumatorului, calitatea unui aliment reprezintă sinteza aşa-ziselor calităţi parţiale ale acestuia:

• calitatea igienică (sau sanitară), care este dată de faptul că un aliment nu trebuie să fie nociv, respectiv prin absenţa toxicităţii chimice şi bacteriologice (fără microorganisme periculoase);

- calitatea nutriţională şi dietetică, care reprezintă acea aptitudine a unui aliment de a satisface nevoile fiziologice necesare existenţei oamenilor. Măsurată prin conţinutul în proteine, glucide, lipide, vitamine, săruri minerale, ea prezintă o dimensiune cantitativă şi una calitativă. Aspectul cantitativ este valoarea energetică exprimată în kilocalorii sau în kilojouli. Aspectul calitativ este dat de compoziţia alimentelor, şi în special de echilibrul dintre proteine, lipide, glucide şi de originea lor (animală, vegetală, biologică etc.);

Fisiere in arhiva (1):

  • Metode Privind Analiza Calitatii Produselor.doc