Micotoxine prezente în sucul de mere - patulin

MICOTOXINELE

O problema veche, dar noua pentru siguranta alimentara

Rezumat

În lucrare sunt prezentate câteva micotoxine ce pot aparea în materiile prime si produsele finite. Este tratata în mod deosebit problema patulinului din sucul de mere, toxicitatea acesteia precum si posibilitatile de determinare a lui.

Definitie

Micotoxinele sunt considerate substante naturale, dar sunt denumite si produse secundare de schimb, care apar în timpul dezvoltarii ciupercilor parazite la plante în câmp sau la materialul depozitat si utilizat apoi în hrana oamenilor si animalelor. Ele mai pot fi considerate si ca metaboliti primari, substante toxice atât pentru oameni, cât si pentru animale.

Exista în momentul de fata circa 300-400 micotoxine care apartin la 24 de grupe chimice de toxine care pot aparea în conditii din cele mai diferite în productiile agricole si în diferite alimente obtinute din acestea.

În cazul cerealelor si porumbului sunt cunoscute urmatoarele toxine foarte periculoare:

- Fumonisin b1 (FB1) produs de Fusarium Verticiloides si Fusarium proliferatum (prezente mai ales la porumb, dar si de speciile Fusarium napiforme, Fusarium anthophilum, Fusarium diamini si Fusarium nyagam, prezente mai ales în Canada, SUA, Africa de Sud, Nepal, Australia, Tailanda, Filipine, Indonezia, Mexic, Franta, Italia, Polonia si Spania.

- Deoxynivalenol, produs îndeosebi de Fusarium graminearum si care este foarte prezent în spatiul românesc, îndeosebi la grâu, triticale si foarte rar pe secara si orz. Foarte frecvente si periculos de abundente sunt aceste micotoxine în grâul dur (Triticum durum).

Actiunea biochimica a acestor toxine consta în inhibarea sintezei proteice la nivelul ribozomilor din celule, ori în ribozomi se sintetizeaza cea mai mare parte a ADN-ului si ARN-ului celular, în consecinta, se inhiba diviziunea celulara, mai ales la copii.

Daca intoxicarea este de lunga perioada, este deranjata formarea organelor interne, inclusiv a sistemului nervos. DL50 oral oscileaza între 46 si 78 mg/kg si ca toxicitate sunt asemanatoare pesticidelor din grupa a II-a de toxicitate. La porci, DL50=9-10 mg/kg. Acest animal este foarte sensibil.

Stim ca amândoua toxine prezentate sunt foarte periculoase pentru sistemul imunologic si ca în mod special deoxynivalenol-ul provoaca si tumori renale.

În procesul de reproductie sunt de asemenea periculoase 1-2 mg/kg, reducând greutatea la nastere a descendentilor. La doze mai mari riscul este foarte mare.

Ocratoxin A OTA este a doua toxina produsa de fungi severali, precum Aspergillus si Penicillium si care, întâmplator, se afla în natura în diferite suse de cereale, boabe de cafea, fasole si fructe uscate peste tot în lume.

Este o toxina nefrotica cu proprietati carcinogenice, teratogenice, imunotoxice li neurotoxice. În zona balcanica, inclusiv România, a creat, a dezvoltat la oameni diverse tumori de-a lungul traiectului urinar.

Inducerea cancerului la oameni de catre Ocratoxin A a fost confirmata si de Agentia Internationala de Cercetari asupra Cancerului (IARC). Inducerea cancerului renal a fost obtinuta la soareci, la doze mici de numai 70¼g/kg/corp viu.

Cea mai mare frecventa a toxinei s-a întâlnit în pâine, bere, cafea, alune si fructe uscate, macaroane si prajituri. N-a lipsit însa nici din fructe, sucuri si vin.

Alte probleme cauzate de micotoxine

Cercetarile efectuate asupra productiei animalelor au aratat ca ele pot contribui atât la animale, cât si la oameni la reducearea drastica a fertilitatii si, uneori, împreuna cu alti factori, la mumifierea fetilor si moartea lor înainte de nastere

De ce aceasta tema a luat o amploare asa de mare?

Nu putem sa aducem în acasta lucrare mai multe informatii despre caracterul foarte periculos al micotoxinelor. Ele sunt mai numeroase si pot actiona singure sau prin acumulare. Un studiu american arata ca micotoxinele sunt de 10.000 de ori mai periculoase decât reziduurile de pesticide. Exista mai multe explicatii la aceasta constatare:

1. Pesticidele sunt extrem de monitorizate, mii de laboratoare urmarindu-le efectele de baza, efectele reziduale si bineînteles efectele metabolitilor lor.

2. Pesticidele sunt bine selectionate înainte de a fi lansate în productie; sunt urmarite pe parcurs daca devin periculoase.

3. Ele sunt foarte putin numeric, în comparatie cu toxinele existente în natura. Îm afara micotoxinelor, exista si alte toxine naturale extrem de periculoase, altele foarte numeroase fiind înca necunoscute. Ele nu sunt monitorizate decât accidental, ceea ce le face usor de scapat în lanturile alimentare.

4. Micotoxinele au gasit în noile plante selectionate, productive, un mediu extrem de favorabil de dezvoltare, acestea devenind cu atât mai putin rezistente la ciupercile micro, cu cât sunt mai productive.