Nutriția vegetariană

Sanatatea nu poate fi întretinuta fara o dieta adecvata. Un vechi proverb chinezesc spune ca "indiferent care cauza e tatal bolii, dieta este în mod sigur mama ei". Unul din ingedientele unei diete sanatoase îl constituie fibrele vegetale. Desi înca din vremea lui Hipocrate existau cunostinte referitoare la actiunea benefica a fibrelor vegetale, practic cercetarile din ultimii 25 de ani au relevat mai pe larg importanta covârsitoare a acestora. La ora actuala oamenii de stiinta au cazut de acord asupra faptului ca o dieta bogata în fibre joaca un rol major în prevenirea unor boli cronice grave ca diabetul, bolile de inima si cancerul.

Termenul de vegetarian provine din cuvântul latinesc "vegetus" care înseamna "proaspat, sanatos si activ", conceptul de vegetarianism însemnând un regim ce exclude toate carnurile, inclusiv cele de pasare si de peste, precum si produsele cu gelatina si cheag (care este obtinut din stomacul oilor si este folosit în productia brânzei). În teoria si practica veganismului, toate produsele animale, inclusive untul, laptele, iaurtul si ouale sunt interzise, si în rândul celor mai stricti veganisti, produsele animale precum lâna, matasea si pielea sunt de asemenea excluse.

Vegetarianismul si teoria si practica veganismului legate de acesta sunt practicate în mod traditional în principal din motive religioase si etice. Însa în prezent exista un interes tot mai mare pentru aceste regimuri speciale atât pentru tratarea, cât si pentru prevenirea bolilor.

În cea de-a doua jumatate a secolului XX, vegetarianismul si veganismul au înregistrat un numar din ce în ce mai mare de adepti în lumea occidentala. Din unele puncte de vedere se parea ca lumea occidentala ar fi inventat regimul fara carne ca parte a unei miscari constiente spre un mod de viata mai sanatos si un interes tot mai mare pentru problemele de mediu. Însa, vegetarianismul a fost practicat în Orient si în estul Marii Mediteraniene în timpul secolului I î. Hr. Miscarea moderna, care a început în jurul anilor 1960, a fost din toate punctele de vedere doar renasterea unei filosofii stravechi.

În estul Marii Mediteraneiene primele înregistrari despre vegetarianism ca mod de viata, nu doar ca practica temporara ce face parte dintr-un ritual religios, au fost facute de matematicianul Pitagora ( secolul al VI lea î Hr.). Pitagora si adeptii sai credeau în mentinerea în echilibru a corpului si a mintii, si în legatura dintre toate animalele. Vegetarianismul era practicat ca expresia bunatatii fata de toate vietatile si de asemenea ca mijloc de mentinere a echilibrului între corp si minte.

În India vegetarianismul a fost practicat din motive etice si ascetice, în principal de catre jainisti si budisti, care refuzau sa ucida animalele pentru a le mânca. Curând au urmat Brahmanii, care aplicau regula în special pentru vaca. În secolul I d.Hr. regimul fara carne a fost adoptat de castele hinduse, atât superioare, cât si inferioare si împreuna cu budismul s-a raspândit spre est în China si Japonia.

În Europa abia în secolele al XVII-lea si al XVIII-lea a început sa fie sustinut vegetarianismul ca mod de viata, ca reactie la micsorarea umanitara raspândita atunci în rândul gânditorilor. În secolul al XIX-lea excluderea carnii din alimentatie devenise parte a tendintei spre un regim mai sanatos si mai usor, si de obicei era asociata cu respingerea alcoolului. În unele cazuri se prescria un regim vegetarian ca mijloc de tratare a anumitor boli (o practica ce continua pâna azi, în special în unele teorii legate de cancer si prevenirea lui). În SUA vegetarianismul pentru o stare mai buna a sanatatii a dus la inventarea unor alimente precum fulgii de porumb si untul de arahide.

În Marea Britanie aproximativ 1.5 milioane de oameni urmeaza un regim vegetarian strict, în timp ce alti 1.5 milioane nu consuma carne rosie. Exista un numar semnificativ de oameni (identificati într-un studiu de cercetare ca omnivore consumatori de cereale), pentru care 80% din hrana consta din legume, paioase si cereale integrale.

Preocuparea fata de cresterea ratei bolilor de inima, obezitatii si starea sanatatii generale a populatiei au determinat guvernele, organizatiile internationale precum WHO-Organizatia Mondiala a Sanatatii si profesionistii din domeniul medicinii din multe tari occidentale sa emita linii de ghidare despre constituentii unui regim sanatos. Astfel s-a pus accent pe reducerea consumului de grasimi, în special grasimi animale, de carne si produse din carne, si un consum mai mare de fructe si legume.