Nutriție umană - lucrări practice

ALIMENTATIA SANATOASA

Pentru o alimentatie sanatoasa si echibrata necesarul caloric zilnic trebuie să satisfacă cerinţele organismului în funcţie de: vârstă, sex, tipul de activitate, greutate corporala,stare de sănătate.

Sex:F

Tipul de activitate:Studenta

Greutate corporala:50 kg

Stare de sanatate:foarte buna

LUCRAREA NR. 1

ALCĂTUIREA ŞI ANALIZA STRUCTURII

RAŢIEI ALIMENTARE

Raţia alimentară reprezintă cantitatea de alimente ce asigură necesarul de substanţe nutritive şi de energie calorică a unui individ în 24 de ore. Acest necesar depinde de particularităţile individuale: vârstă, sex, stare fiziologică, activitate fizică, condiţii de mediu etc.

Modul în care diferite alimente contribuie la asigurarea nevoilor nutritive depinde de caracteristicile lor nutriţionale, adică de conţinutul lor în nutrienţi, de calităţile acestora, de raportul dintre ele.

Studiul unei raţii alimentare se desfăşoară în două etape:

Etapa A. Alcătuirea raţiei

În acest scop se procedează astfel:

a) Se stabileşte categoria consumatorilor cărora le este destinată raţia: vârstă, sex, activitate;

b) Se stabileşte nivelul energetic (în kcal) al raţiei în funcţie de tipul consumatorului;

c) Se stabileşte numărul de prize alimentare (mic dejun, gustare, dejun, cină etc);

d) Cu ajutorul tabelelor de alimente şi preparate se aleg produsele pentru fiecare priză alimentară, se precizează calităţile şi se introduc într-un tabel de următoarea formă:

Introducere.Ratia alimentara(documentatie proprie)

Cu totii avem nevoie de energie pentru a putea face fata activitatii curente. Aceasta energie o luam din alimente, organismul semnalandu-ne imediat ca trebuie sa ii „incarcam bateriile.” Insa ce nevoi are organismul si din ce trebuie sa fie alcatuita ratia alimentara zilnica?

Prin raţia alimentară se înţelege cantitatea de alimente ingerate, care satisfac nevoile nutritive ale organismului în 24 de ore, asigurându-i energia necesară (în general 2400-3800 kcal), vitaminele, sărurile minerale şi proteineledigestibile.

Calculul raţiei alimentare se face pe baza cantităţii de energie eliberată în procesul digestiei de 1g de substanţă; această energie are următoarele valori: glucide 4,1 kcal, proteine 5,5 kcal, grăsimi (lipide) 9,3 kcal/g. Circa 2/3 din totalul caloriilor necesare zilnic omului trebuie să provină din alimente de origine vegetală, iar 1/3 din produse animale (carne,lapte,unt,ouă).

Organismul omului are nevoie zilnic şi de elemente minerale, pe care le procură din hrană. După Mincu I.(1982; 1985) hrana unui adult trebuie să includă zilnic următoarele elemente: clor 6 g; sodiu 4 g; potasiu 3,2 g; fosfor 0,8-1,2 g; calciu 0,8 g; sulf 1,2 g; magneziu 0,3-0,4 g; zinc 20 mg; fier 10-18 mg; mangan 3 mg; iod 0,3-2,5 mg; fluor 1 mg; cadmiu 0,2-0,5 mg; cobalt(urme),etc. Vitaminele hidrosolubile trebuie ingerate zilnic. Sursa principală a organismului pentru aceste vitamine este constituită din legume şi fructe. Prin prelucrare industrială şi culinară(fierbere), fructele pierd o parte din vitaminele hidrosolubile. Chiar sucul de fructe conţine mai puţine vitamine hidrosolubile decât fructele din care a fost obţinut(tabelul 1), datorită faptului că o parte din vitamine rămân în pieliţă şi pulpă, iar o altă parte se pierde prin oxidare.