Plante tropicale medicinale și aromatice - roinița

Introducere

Melisa este o specie melifera foarte valoroasa care fixeaza roiurile si opreste vagabondajul albinelor, asigurand o productie de aproximativ 150 kg la hectar. Cu frunze proaspete de melisa se freaca stupii pentru atragerea roiurilor.

Roiniţa (Melissa officinalis L.) este o plantă perenă, care se menţine în cultură 5 - 7 ani.Se cultivă soiul local (populaţia) De Dobroteşti (din anul 1973).

Roiniţa se cultivă în zona solurilor cernoziomice şi brun-roşcate de pădure, cu ierni mai blânde.

Melisa este o planta foarte folositore atat in domeniul alimentar cat si in medicina deoarece are un rol vindecator pentru anumite boli. Are erecte, in 4 muchii, ramificate, inalte de 30 – 80 cm. Frunzele sunt ovale cu petiol lung. Florile sunt albe roze liliachii, cu nuante galbui, grupate cate 5 – 6 in influorescente laxe, plasate in varful tulpinii. Inflorirea are loc in luniile iunie – august. Organele utilizate Folium Melissae – frunze si Herba Melissae – partea aeriana cu infuorescente.

2. Importanta culturii Frunzele verzi si uscate de melisa se intrebuinteaza la condimentarea si aromatizarea unei game variate de preperate culinare si la fabricarea lichiorurilor. Planta contine uleiuri eterice (0,05-0,15%), hidrocarburi terpenice(pinen, limonen, ocimen), taninuri, mucilagii, glucide, substante amare, saruri minerale de fier, aluminiu si potasiu, care determina intrebuintarea ei in alimentatie, industria farmaceutica, parfumerie, cosmetica. Uleiul eteric se obtine prin codistilare cu Cympogon citratus, Cy. Nardus, Verbena, Nepeda cataria, Dracocephalum moldavica si coji de lamai. Frunzele au utilizari terapeutice, actionand ca antiseptic, carminativ, sedativ, cicatrizant, antirahitic. Melissa este cunoscuta pentru efectul puternic insecticid asupra moliilor. Este o planta melifera valoroasa si are un aspect decorativ prin port si flori.

3. Origine si raspandire Roinita este originara din sudul Europei. Este cunoscuta in literatura din antichitate, apreciata de greci si romani ca planta melifera si aromatica. In secolul X se cultiva in Spania, de unde s-a raspandit in alte tari europene. In prezent este mult cultivata in regiunea meditareana din Europa (Franta, Italia, Spania, Germania) si in Asia, Africa de Nord, si S.U.A., Iran pana in sud - vestul Siberiei. La noi in tara este cultivata in judetele Constanta, Giurgiu, Teleorman, Buzau, Prahova, Timis, Valcea, Vrancea, Mehedinti in mod special prin luminisuri de paduri de stejar, poieni, pajisti, terenuri necultivate si umbrite din aceste zone.

4.Particularitati botanice si biologice Este o planta perena, care are in sol un rizom orizontal, articulat, cu numeroase radacini adventive.Tulpina este muchiata, ramificata, de 60-120 cm inaltime, erecta, uneori taratoare, putin pubescenta. Frunzele ovale, au varful obtuz, marginile secerat – crenate, sunt pubescente cu aroma placuta si gust usor amarui. Florile albe sau rosiatice, sunt grupate in influorescente verticilate si infloresc din iunie pana la sfarsitul lui august. Fructele, numite impropriu seminte, sunt nucule, ovoide, netede, castanii, au dimensiuni mici (1500-1900/g). Facultatea germinativa este mica (doar 30%) si se pastreaza 2-3 ani. Plantele rasar greu, dupa 20-30 de zile de la semanat.