Poluanți anorganici

Conceptul de poluare

Termenul de poluare desemnează în vorbirea curentă orice acțiune de deteriorare a mediului normal de viață a organismelor.

În sens biologic larg, poluarea constituie procesul de deteriorare a unor echilibre din ecosferă prin modificarea până la valori toxice a concentrațiilor unor factori existenți, sau prin introducerea unor factori de mediu noi. În acest context, factor poluant poate fi considerat orice element al mediului aflat în cantități ce depășesc limita de toleranță a uneia sau a mai multor specii de viețuitoare, împiedică înmulțirea sau dezvoltarea normală a acestora printr-o acțiune nocivă. Acțiunea poluantă este cu atât mai gravă cu cât diferența dintre concentrația poluantului în mediu și limita de toleranță este mai mare și cu cât această acțiune este mai îndelungată.

În raport cu problemele societății umane, Conferința Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător, definea poluarea ca „modificare a componentelor naturale sau prezența unor componente străine, ca urmare a activității omului și care, în lumina cunoștințelor noastre actuale, provoacă prin natura lor, prin concentrația în care se găsesc și prin timpul cât acționează, efecte nocive asupra sănătății, creează disconfort sau impietează asupra diferitelor utilizări ale mediului la care acesta putea servi în forma sa anterioară.”

Cele două puncte de vedere se completează reciproc, subliniind de o parte că orice element din mediu poate deven i un factor poluant peste anumite concentrații, iar pe de altă parte că responsabilitatea principală pentru poluarea mediului îi revine omului ca o consecință a activității sale biologice și social-economice.

Factorii poluanți sunt elemente ale mediului înconjurător existenți în mod natural sau introduși de către om ca urmare a activității sale.

Gruparea lor se face de obicei, după apartenența la unul dintre domeniile clasice de studiu:

-factori fizici: particule solide, radiații ionizante, emisiuni masive de energie, zgomote etc.

-factori chimici: compuși chimici naturali sau artificiali

-factori biologici sau genetici: specii de plante și animale

În funcție de natura factorilor poluanți, se vorbește despre poluare fizică (sonoră, termică, radioactivă etc.), chimică, biologică. Printr-o extindere mai largă a noțiunii, datorită pătrunderii princpiilor ecologice în toate sferele de activitate umană se utilizează uneori cu sens de perturbare a unor situații normale, expresii ca „poluare estetică”, „poluare informațională” etc.

Numim poluanți biodegradabili, substanțele care se descompun rapid în proces natural, cum ar fi apa menajeră. Acești poluanți devin o problemă când se acumulează mai rapid decât pot să se descompună. Poluanții nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil să se îndepărteze acești poluanți din mediu.

Vom clasifica sursele de poluare în două categorii:

1.Sursele naturale de poluare care există în afara activității umane, ele emit temporar sau continuu poluanți a căror acțiune are efect local sau regional. Dintre aceste surse se pot enumera: incendiile naturale din păduri și savane; vânturile care antrenează la distanțe mari cantități de praf și nisip, îndeosebi în zonele de stepă și deșert; vulcanii activi care emit în mod violent pulberi și gaze care afectează profund viața din împrejurimi; apele subterane acide sau saline, care aduse la suprafață întâmplător sau ca urmare a unor exploatări industriale ori balneare, sunt surse de poluare cu efect local; plantele obișnuite care pot deveni surse de poluare prin polenul pus în libertate în perioada de înflorire, când produc fenomene alergice la un număr considerabil de oameni. În SUA se apreciază că cca. 12 milioane de cetățeni suferă de pe urma acțiunii alergice a polenului, desfășurată pe fondul general al unei atmosfere impurificate de activitatea economică; schimbările meteorologice bruște, însoțite de modificări ale stării de ionizare a atmosferei care provoacă, îndeosebi la bolnavii cardiovasculari, agravarea bolii și deseori accidente mortale.

2.Sursele artificiale sunt create de om și manifestă o diversitate corespunzătoare multiplelor activități umane. De cele mai multe ori poluanții emiși de surse diferite se întrepătrund în natură, determinând niveluri de poluare specifice, cu acțiune complexă.

Industria pune în libertate un număr mare de poluanți rezultați din procesele tehnologice. Sursele de poluare industrială sunt fixe, iar poluanții, au în mod obisnuit, concentrația maximă în punctul de emisie. Pe măsura îndepărtării de sursă, poluantul se dispersează. Aceste caracteristici impun adoptarea unor mijloace de reținere a poluanților chiar la punctul de emisie. Întreprinderile energetice produc, prin arderea combustibililor, mari cantități de cenușă, oxizi de sulf, oxizi de azot, oxizi de carbon și metale grele pe care le elimină în atmosferă.

Siderurgia provoacă o puternică poluare a atmosferei prin pulberi calculate ca fiind de 10kg/t oțel, 12kg/t alamă sau bronz sau 450 kg/t aluminiu. La acestea se adaugă mari cantități de oxid de carbon, dioxid de sulf și alți compuși gazoși. Probleme deosebite creează poluarea produsă de metalurgia neferoaselor cu elemente ca plumb, zinc, mercur, cadmiu, arsen și fluor, fie ca urmare a punerii lor în libertate din minereuri, fie ca urmare a adăugării unor compuși în procesele tehnologice cum este criolitul, ce degajă fluor la electroliza aluminiului. Siderurgia consumă și mari cantități de apă pe care le deversează râuri, încărcate cu suspensii, metale grele, acizi, baze etc.

Industria chimică este răspunzătoare de poluarea intensă a atmosferei și apelor prin producerea unui număr mare de poluanți aparținând celor mai variate clase de substanțe, evacuați în momentul producerii unor reacții din ciclul tehnologic sau în timpul avariilor care întrerup relativ frecvent cursul normal al producției. Menționăm dintre cele mai importante substanțe impurificatoare rezultate din industria chimică: compuși cu sulf (dioxid de sulf, acid slfuric, hidrogen sulfurat etc.), compuși ai azotului (oxizi de azot în amestec, amoniac), clor și acid clorhidric etc. Cele mai grave efecte de poluare produse de industria chimică se înregistrează în jurul combinatelor de îngrășăminte chimice, fabrici de acizi, combinate petrochimice și fabrici de pesticide.