Poluarea cu Metale Grele

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Poluarea cu Metale Grele.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 13 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Cristian Simion

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Cuprins

Cap. I Introducere
1.1 Surse de contaminare
Cap. II Contaminarea
2.1 Contaminarea alimentelor cu arsen
2.2 Surse de intoxicatii cu arsen
2.3 Toxicitatea cu arsen
2.4 Contaminarea cu zinc a produselor alimentare
Bibliografie

Extras din document

1. Introducere

Poluarea cu metale grele este o problemă de anvergură mondială care, deşi asociată în special zonelor intens industrializate, a devenit de mare actualitate pentru autostrăzi şi pentru localităţile frecventate de un mare număr de autovehicule.

Luând în considerare cel puţin 90 de metale poluante eliberate pe şosele prin arderea combustibililor, zincul, cuprul şi plumbul sunt cele trei metale grele cel mai frecvent depistate.

Metalele grele sunt asociate, ca factori secundari, unor procese patologice complexe întâlnite la om şi animale. Omenirea nu are altă soluţie decât aceea de a conştientiza pericolul deosebit pe care poluarea cu metale grele îl reprezintă şi de a lua măsuri de reducere a acesteia. în acest sens, un fapt îmbucurător este acela al diminuării concentraţiei plumbului prin fabricarea şi utilizarea tot mai frecventă în ultimii ani a benzinei fără plumb. (21)

În categoria metalelor grele intră o serie de elemente chimice, cu mare toxicitate pentru organismele vii. Efectul toxic se manifestă la depăşirea unui anumit prag sub care unele (Co, Cu, Fe, Ni, Zn) pot fi chiar componente esenţiale ale unor proteine implicate în diferite căi metabolice. Astfel, dacă alimentele ar fi complet lipsite de metale atunci ar apărea deficienţe nutriţionale (11)

Metalele grele se găsesc în diferite concentraţii în sol, apă, aer, alimente de origine vegetală sau animală, în funcţie de diferiţi factori care determină poluarea acestora.

Aerul poate fi o sursă de contaminare reprezentând o cale de vehiculare a metalelor şi de depunere a lor pe sol, plante (de exemplu emisia de plumb de la automobile). Contaminarea cu metale grele a aerului este rezultatul numeroaselor activităţi antropogene: combustia cărbunelui, petrolului, producţia de metale neferoase, producerea de oţel şi fier, producţia de ciment, instalaţii pentru epurarea gazelor reziduale, acumularea şi incinerarea deşeurilor etc.

Sursele de metale în sol pot fi: folosirea fertilizatorilor, pesticide care conţin metale (fungicide ce conţin mercur, cupru, arsen, zinc etc.). Bineînţeles că în funcţie de tipul solului şi localizarea geografică, acesta conţine cantităţi ridicate de metale grele (în România la Baia Mare, Copşa Mică) sau poate fi deficient în acestea.(4)

Nivelurile concentraţiilor de metale grele în soluri uscate necontaminate menţionate în literatură sunt: crom 50 μg/g, cobalt 8 μg/g, cupru 12 μg/g, plumb 15 μg/g, magneziu 450 μg/g, molibden 1,5 μg/g, nichel 25 μg/g, vanadiu 90 μg/g, cadmiu 0,4 μg/g, mercur 0,06 μg/g, zinc 40 μg/g (11). Niveluri ridicate natural în sol pot rezulta ca urmare a proceselor geologice, însă în cea mai mare parte rezultă în urma agriculturii şi a activităţii industriale.

Apa poate fi o importantă sursă de contaminare, ca urmare a deversărilor, activităţii staţiilor de epurare şi preepurare, descărcării apelor de canalizare, a deşeurilor menajere. Duritatea apei şi conţinutul de compuşi organici pot determina îmbogăţirea acesteia cu plumbul din conductele străbătute. (2)

De asemenea, o importantă sursă de contaminare cu metale grele a alimentelor poate fi contactul cu maşinile, instalaţiile sau utilajele de prelucrare, păstrarea conservelor în ambalaje metalice. Există şi surse accidentale, de exemplu utilizarea de recipiente şi ţevi la instalaţii clandestine de fabricat rachiuri, folosirea diferiţilor compuşi ai unor metale grele pentru spoire etc.

Pentru om o importantă sursă de intoxicări o reprezintă şi specificul locului de muncă, ducând la apriţia unor boli profesionale în anumite industrii.

1.1Surse de contaminare

Alimentele se pot încărca cu cantităţi suplimentare din numeroase surse: rezervoare sau recipiente din tabla galvanizată , ţevi galvanizate, tăvi, forme pentru copt aluaturi şi alte ustensile confecţionate confecţionate din tablă galvanizată şi substanţe pesticide cu zinc, etc.

Este cert că majoritatea surselor conţin zinc în cantitate teoretic optimă, dar nu în toate el nu este disponibil biologic.

În plante circa 80% din zinc există în fracţiunea care poate fi extrasă cu etanol.

Suplimentarea raţiilor cu zinc se poate face fără teamă de o eventuală supradozare, deoarece la majoritatea speciilor doza toxică este mult superioară celei biologice active.

Intoxicaţia cu zinc este în general rară care tolerează bine concentraţii mari în alimente. O cauză „modernă” a intoxicaţiei cu zinc a cărei semnificaţie etiologică în această privinţă nu trebuie subapreciată este poluarea industrială.

Fisiere in arhiva (1):

  • Poluarea cu Metale Grele.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE CHIMIE ALIMENTARA SI STIINTA MATERIALELOR SECTIA: CHIMIE ALIMENTARA SI TEHNOLOGII BIOCHIMICE