Probioticele și Lactobacilii - Utilizarea Lor în Biotehnologii

Introducere

Probioticele sunt organisme mici care ajută la mentinerea balanței normale a microorganismelor (microflora) de la nivel intestinal. Tractul digestiv normal conține aproximativ 400 de tipuri de bacterii care împiedică dezvoltarea bacteriilor dăunatoare și contribuie la menținerea unui sistem digestiv sănatos. Cel mai mare grup de bacterii probiotice de la nivel intestinal este cel al acidului lactic, dintre care Lactobacillus acidophilus si delbrueckii găsit în iaurt este cel mai cunoscut. Probioticele pot fi găsite în comert ca suplimente dietetice.

Originea probioticelor datează din 1903, când studiile lui Metchinikoff se descriu efectele benefice ale folosirii lactobacililor din iuart de catre om. Termenul de ˝probiotic˝ a fost folosit pentru prima dată în anul 1965 de către Lilly şi Stillwell, apoi de Parker în anul 1974 pentru a defini: ˝organismele sau substanţele care contribuie la echilibru microbian al intestinului.

Probioticele în produse alimentare şi farmaceutice au apărut pe piaţă în cursul ultimilor 20 de ani. Sunt definite ca nişte culturi individuale sau mixte de microorganisme vii sau nepatogene, susceptibile să influenţeze favorabil sănătatea fiinţei umane sau animalului care le ingerează. La om probioticele îşi manifestă efectele în cavitatea bucală sau în tubul digestiv (sub formă de alimente sau capsule), în căile respiratorii (ca aerosoli) sau în cele genito urinare (prin aplicaţii locale).Pentru utilizarea de către om, probioticele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

1. să fie de origine umană;

2. să reziste procedeelor de fabricaţie a produselor, acidităţii gastrice, secreţiei biliare şi pancreatice;

3. să se fixeze pe celulele epiteliale ale intestinului pentru a rezista peristaltismului şi să colonizeze, cel puţin temporar, intestinul;

4. să producă substanţe antimicrobiene eficace faţă de bacteriile cariogene şi patogene.

În plus ele trebuie să fi fost supuse unor teste clinice recunoscute care au dovedit propietăţile lor favorabile pentru sănătate. În prezent, majoritatea cercetătorilor acceptă că probioticele sunt concentrate viabile şi atent selecţionate de bacterii acido – lactice, compuse adesea din tipuri de Lactobacillus acidophilus şi Streptococcus faecium, ori tipuri de Bacillus. Acestea sunt folosite pe scară largă în hrană, cu scopul de a preveni tulburările digestive sau pentru creşterea performanţelor zootehnice. În alte studii, probioticele sunt definite ca „bacterii intestinale naturale care, după administrarea orală a dozelor, sunt capabile să se stabilească, eventual să se colonizeze în tractul digestiv şi să păstreze sau să determine creşterea florei naturale a tractului digestiv pentru a preveni colonizarea organismelor patogene şi pentru asigurarea inocuităţii hranei. În ţările aparţinând CEE, în grupul produselor probiotice sunt incluse drojdii, enzime şi alte substanţe cu rol probiotic, încât anul 1988 existau cel puţin 20 preparate biologice diferite, având la bază microorganisme aparţinând genurilor: Streptococcus, Lactobacillus, Bacillus, Aspergillus, Saccharomyces, Enterococcus, Pediococcus, enzime (lactoperoxidaza, gluconaza, enzime nespecifice) şi extracte de rumen. S-a observat că 90% din cele 1014 celule ale corpului uman sunt microorganisme şi o mare parte din ele se găsesc în intestinul gros. Un număr de 1011/g microorganisme se găsesc în fecale. Câteva sute de specii de bacterii se găsesc în intestinul gros în condiţii normale. Majoritatea microorganismelor sunt anaerobe; totuşi unele au o toleranţă faţă de oxigen care variază de la bacteriile metanogene de exemplu, strict anaerobe, la bacteroide şi bifidobacterii relativ tolerante. Bacteriile anaerobe depăşesc numărul speciilor aerobe (~ 1000). Multe studii au arătat că microorganismele Gram negative aparţinând grupului Bacteroides reprezintă bacteriile predominante din colon (~ 30% din totalul bacteriilor anaerobe). Alte grupuri conţin microorganisme Gram pozitive. Predominante în acest grup sunt bifidobacteriile (~ 25% din flora intestinală) ca Bifidus longum, Bifidus adolescentis, care sunt predominante la adulţi.

Industria alimentelor funcţionale şi a probioticelor se extinde considerabil dând naştere la noi domenii prioritare Pot fi amintite aici alimentele funcţtinale natrale ca sucul de merişor, ceaiul verde, etc., reţetele pentru copii şi batrâni, alimente