Regim alimentar pentru persoana cu insuficiență renală acută

INTRODUCERE

Alimentaţia – este procesul prin care organismul uman preia din mediul înconjurător substanţe nutritive pe care le transformă pentru a-şi asigura desfăşurarea normală a proceselor metabolice.

Alimentaţia trebuie să permită unui individ să-şi menţină greutatea şi buna sa stare fiziologica; aportul de alimente furnizează organismului acele substanţe nutritive necesare pentru:

-asigurarea energiei indispensabile proceselor vitale;

-sinteza substanţelor proprii şi repararea uzurii ţesuturilor;

-formarea de substanţe active ce favorizează procesele metabolice.

Alimentaţia este unul din factorii cu influenţă hotărâtoare asupra dezvoltării armonioase şi echilibrate a omului menţinerea acestuia la capacitate normală de muncă, într-o stare fizică şi psihică corespunzătoare.

Alimentaţia trebuie să se realizeze după o lege care poate fi numită "Legea de aur a alimentaţiei". Conform căreia între nevoile nutritive ale organismului şi cantităţile de nutrienţi preluate prin alimentaţie trebuie să existe un permanent echilibru. Dacă acest echilibru nu este păstrat, alimentaţia devine neraţională, repercutându-se negativ asupra creşterii, asupra capacităţii de muncă şi a stării de sănătate. Din acest punct de vedere constituie o greşeală nu numai lipsa sau insuficienţa unor substanţe nutritive ci şi consumul lor exagerat faţă de nevoile organismului. Riscul este cu atât mai mare când consumul abuziv al unei substanţe nutritive se asociază cu insuficienţa alteia.

În medicină și nutriție, termenul dietă se referă la un regim alimentar special, recomandat fie în cazul unei maladii fie, mai curent, pentru menținerea stării de sănătate, pentru păstrarea sau atingerea unei anumite greutăți corporale etc. O dietă constă practic într-un set de reguli alimentare, reguli care impun consumul de nutrienți în anumite cantități și din anumite grupuri de alimente. Aceste reguli sunt dependente de datele biologice ale individului care urmează dieta și variază de la o dietă la alta.

DIETA Nr.7 a

Indicații pentru administrare: insuficiență renală acută, dereglări grave ale funcției de eliminare a azotului de către rinichi.

Scopul prescrierii : cruțarea maximă a funcției rinichilor, descărcarea metabolismului proteic, sporirea diurezei și lichidarea edemelor, ameliorarea eliminării idn organism a rezidurilor azotice și a altor produse ale metabolismului,crearea condițiilor favorabile pentru circulația sangvină și micșorarea hipertensiunii arteriale.

Caracterizarea generală: diminuarea valorii energetice a rației pe contul limitării considerabile a proteinelor, limitării moderate a grăsimilor și glucidelor, îmbogățirea dietei cu vitamine, limitarea lichidului liber, excluderea clorurii de sodiu și a produselor ce excită rinichii, sistemul nervos central, cardiovascular( produsele bogate în substanțe extractive, ulei eteric, acid oxalic).

Valoarea energetică: 2120-2650 kcal.

Componența chimică: 26-60 gr proteine( animale 15-30), 80-90 lipide( vegetale 20-30), 350-400 glucide( mono- și dizaharide 50-100), 0,8 l lichid liber.

Prelucrarea culinară : bucatele se pregătesc fără sare, fierte ,coapte, puțin prăjite.

Regimul alimentar: masa se ia de 5- 6 ori pe zi cu respectarea repausului la pat; dieta se prescrie pe 5-6 zile.

Indicații privind folosirea alimentelor și bucatelor:

• Pîine și produse făinoase. Se indică pînea fără proteine și fără sare cu amidon de porumb-100 g, în lipsa ei -50 gr pîine de grîu fără sare și coaptă cu drojdii. Se exculde pîine obișnuită, produsele făinoase cu sare;

• Supe. Se indică supe cu cartofi, cu legume, care se dreg cu smîntînă, verdeață. Se exclud supele de carne, de pește, de ciuperci, de lapte, cu leguminoase.

• Carne, carne de pasăre, pește. Se permite 50-60 gr brutto carne de vită, de iepure, de găină sau de curcan. După fierbere, carne poate fi coaptă sau prăjită puțin. Se exclud salamurile, conservele,ect.

• Produse lactate. Se includ în rație lapte, frișcă, smîntănă. Brînza de vaci se consumă în zilele cînd nu se întrebuințează carnea sau peștele.

Se exclud cașcavalurile;

• Ouă. Se indică 1/4 -1/2 ou pe zi sau 2-3 pe săptămînă( omletă, fierte sau moi).

• Crupe. Se folosește limitat orezul care se fierbe cu apă în două cu lapte și care se prepară terciuri, pilaf, pîrjoale. Se exclud crupe alte crupe,pastele făinoase, leguminoase;

• Legume. Se recomandă cartofi ( 200-250 gr) și legume crude (400-450 gr bruto) în diferite bucate. Ceapa se consumă fiartă sau prăjită- în bucate. Se permite mărar, pătrunjel. Se exclud legumele sărate,murate, marinate,leguminoasele,măcrișul, spanacul, conopida, ciupercile, ridichea, usturoiul;

• Gustări. Se indică salatele și vinegretă din legumele drese cu ulei vegetal;

• Fructe, dulciuri. Rația include fructe și bace consumate în stare proaspătă sau în formă de preparate precum crème,jeleu, compot. Se indică zahăr ,miere, dulceață,bomboane fără ciocolată. Se exclud ciocolata, crema cu gelatină și lapte, înghețată.

• Sosuri și condimente. Se pemite sosuri dulci-acre, de roșii, de smîntînă,de legume, de fructe. Dintre condimente se folosesc vanilina, scorțișoara, acidul citric. Ceapa se consumă fiartă sau prăjită. Se exclud sosurile din carne, de pește, de ciuperci; muștarul, hreanul, piperul negru;

• Băuturi. Se indică ceai slab cu lămîie, sucuri de fructe, de roșii, ceai de măceșe. Se exclud cacaua, cafeaua naturală, apele minelare boagate în sodiu;

• Grăsimi. Se folosește untul nesărat, uleiul vegetal.