Strategii Alimentare

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Strategii Alimentare.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 25 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Cioban Camelia

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Cuprins

1. Norme alimentare. Configuraţia alimentaţiei echilibrate
2. Necesarul energetic si aportul alimentar optim
2.1.Necesarul energetic
2.1.1. Necesarul de energie
2.1.2. Factorii care influenţeaza necesarul energetic
2.1.3. Nevoile energetice ale omului
2.1.4. Surse alimentare de energie
2.1.5. Consecinţele aportului neadecvat de energie
2.2. Estimarea necesarului energetic
2.2.1. Necesarul energetic în repaus fizic
2.2.2. Necesarul energetic şi activitatea fizică
2.2.3. Necesarul energetic şi efectul termic al alimentelor
2.2.4. Necesarul energetic total
3. Substanţe nutritive energetice
3.1. Glucide
3.1.1. Determinarea glucidelor din produse alimentare
3.1.2. Importanţa nutriţională a glucidelor
3.1.3. Calităţile nutriţionale ale glucidelor
3.1.4. Necesarul de glucide
3.1.5. Surse alimentare de glucide
3.1.6. Consecinţele aportului neadecvat de glucide
3.2. Lipide
3.2.1. Importanţa nutriţională a lipidelor
3.2.2. Calităţile nutriţionale ale lipidelor alimentare
3.2.3. Necesarul de lipide
3.3.4. Surse alimentare de lipide
3.2.5. Consecinţele aportului neadecvat de lipide
3.2.6. Evaluarea calităţilor nutriţionale ale lipidelor alimentare
3.2.7. Clasificarea nutriţională a grăsimilor

Extras din document

1. Norme alimentare. Configuraţia alimentaţiei echilibrate

Pe plan mondial proliferează două aspecte nutriţionale fundamentale opuse, cu caracter negativ :

• subalimentaţia ;

• supraalimentaţia.

Nevoile alimentare ale oamenilor trebuie îndeplinite atât din punct de vedere camtitativ, cât şi cantitativ; ele diferă în raport cu factorii individuali şi de mediu: sexul, vârsta, munca depusă etc. Din punct de vedere cantitativ, producţia alimentară şi consumul alimentar au cunoscut evoluţii diferite pe zone geografice, fiiind dependente de consumul energetic uman. În această direcţie, o importanţă deosebită prezintă proiectarea corespunzătoare a normelor de nutriţie în funcţie de factorii deosebit de complecşi care determină comportamentul şi nevoile alimentare, evitându-se dezechilibrele generate de exces sau deficit printr-o adaptare adecvată la cerinţele entităţii vizate. Pentru o analiză cât mai corectă, disponibilităţile alimentare, exprimate cantitativ în kilocalorii şi grame proteină/zi/persoană, trebuie completate cu evaluări structurale si calitative ale hranei consumate.

În cadrul cerinţelor nutriţionale moderne trebuie luată în considerare şi dimensiunea calitativa a aportului zilnic, care se poate exprima prin:

a) raportul între caloriile, respectiv proteinele de origine animală şi vegetală; disponibilitatea şi structura lor (în ţările industrializate predomină consumul de calorii de origine animală 60-70%, iar din disponibilul mediu zilnic mondial de protein pe locuitor, circa 67% revine proteinelor vegetale şi 33% celor animale);

b) aportul de aminoacizi esenţiali;

c) raportul dintre acizii graşi esenţiali polinesaturaţi (linoleic, linolenic, arahidonic) şi acizii graşi saturaţi; proporţia grăsimilor vegetale din cantitatea totală de grăsimi consumate (recomandat: între ½ şi 1/3);

d) aspectul calitativ al glucidelor ingerate, ţinându-se cont de cantitatea de amidon, zaharoză, fibre alimentare;

e) prezenţa vitaminelor şi a subsanţelor minerale în alimentele consumate, variabilitatea acestora (ex.: disponibilităţile zilnice de retinol şi respectiv beta-caroten şi raporul între disponibilul provenit din produse vegetale şi animale);

f) influenţa exercitară de substanţele antinutritive care scad coeficientul de utilizare a proteinelor, vitaminelor sau sărurilor minerale.

2. Necesarul energetic si aportul alimentar optim

Viaţa cu toate formele ei de manifestare, presupune un cunsum permanent de energie, aceasta fiind indispensabilă desfăşurării diferitelor activităţi şi funcţii ale organismului.

În mod tradiţional, cheltuiala energetică umană şi valoarea energetică a alimentelor se măsoară şi se exprimă în kilocalorii. Furnizorii de energie sunt substanţele nutritive calorigene: glucidele, lipidele şi proteinele. Prin aredere în organism, ele generează următoarele cantităţi de energie: coeficientul caloric al glucidelor este apreciat diferit: 3,75 kcal/g, 4,0 kcal/g sau 4,1 kcal/g, fiind mai redus pentru monoglucide decât pentru poliglucide. Astfel, prin arderea unui gram de glucoză se produc 3,75 kcal, a unui gram fructoză 3,76 kcal, iar de amidon 4,15 kcal. Diglucodele se situează ca valoare între mono- şi poliglucide: lactoză şi zaharoză furnizează 3,95 kcal/g. În ceea ce priveşte energia furnizată de alcool s-a ajuns la concluzia că la persoanele sănătoase hrănite normal, consumarea unor cantităţi moderate de alcool trebuie luată in considerare în calcularea valorii energetice a alimentaţiei. Importanţa vitală a aportului energetic pentru toate activităţile celulare derivă din derularea proceselor metabolice atât a celor catabolice (de degradare a unor compuşi cu eliberare de energie), cât şi a celor anabolice (de sinteză şi consum energetic), cele două procese metabolice fiind simultane şi interdependente. Nevoile de energie ale organismului se pot stabili prin însumarea principalelor cheltuieli energetice, care includ:

• metabolismul bazal (cheltuiala mintală de energie);

• efortul fizic (travaliul muchular), dependent de tipul activitaţii profesionale depuse şi de greutatea corporală;

• digestia şi metabolizarea alimentelor (20-30% din metabolismul total): travaliul digestiv mecanic, transformarea şi stocarea substanţelor nutritive;

• termoreglarea (menţinerea constantă a temperaturii corpului), care reclamă un consum normal de 150 kcal/24 ore.

Fisiere in arhiva (1):

  • Strategii Alimentare.doc

Alte informatii

Referatul a fost prezentat in cadrul facultatii de Inginerie Alimentara