Tipuri de Prese Existente și Utilizate în Industria Viticolă

1.PRESE DISCONTINUE

1.1.Prese verticale

a.Presele manuale cu şurub

Aceste prese sunt destinate pentru presarea mustuielii în unităţiile mici de prelucrare a strugurilor.

Presale manuale cu şurub au dezavantajul că asigură o productivitate scăzută, deservirea lor este grea, în special afânarea tescovinei presate din jurul axului filetat şi nu permit extragerea unui procent ridicat de must din tescovină.

Caracteristici tehnice:

Caracteristica Tesc nr.2 Teasc nr.3 Teasc nr.5

Diametrul maxim al farfuriei D, în (mm) 907 985 1255

Înălţimea maximă H, în (mm) 1603 1697 1920

Înălţimea până la gura de scurgere h1, în (mm) 323 357 380

Diametrul coşului d, în (mm) 585 640 802

Înălţimea coşului h2, în (mm) 650 700 850

Greutatea presei, în (kg) 350 500 800

b.Presele cu şurub şi cap hidraulic

Aceste prese sunt destinate pentru presarea mustuielii în unităţiile mici de prelucrare a strugurilor. Construcţia este asemănătoare cu a preselor cu şurub, fiind prevăzute în plus cu un sistem hidraulic destinat pentru continuarea presării, după strângerea la refuz a piuliţei pe şurubul presei. Acest tip de presă au avantajul că necesită un effort mai redus pentru deservire, realizând o presiune mai ridicată şi deci o separare a unei cantităţi mai mari de must; au însă o construcţie mai complicată şi o deservire mai pretenţioasă.

c.Prese hidraulice verticale

Aceste prese sunt destinate pentru presarea cantităţilor mici de mustuială în vederea obţinerii vinurilor albe şi roşii superioare în unităţile mici şi mijlocii de prelucrare a strugurilor, sau pentru prepararea vinurilor aromate. Pot fi folosite atât penrtu presarea mustuielii proaspete cât şi pentru presarea mustuielii fermentate.

Presele de acest tip au avantajul că sunt simple şi robuste, oferind totodată un must de bună calitate. Ca dezavantaje la aceste prese se menţionează că au un grad scăzut de mecanizare în special nu sunt mecanizate operaţia de umplere a coşurilor cu mustuială şi operaţia de afânare şi de golire a tescovinei din coşuri, care sunt destul de dificile. De asemenea ele au dezavantajul că sunt fixe; cantitatea de metal folosită pentru construcţia lor este mare, iar procentul de must, separate este mai mare ca la presale mecanice cu şurub simple şi ca la cele cu şurub şi cap hidraulic.

Presa Tipul Capacitatea cosului de presare (m3) Inaltimea cosului (m) Greutatea presei (kg) Inaltimea presei (m) Presiunea presei hidraulice (kgf/cm2) Puterea necesara pentru actionare (kw)

1Septembrie Mamut 1 1 8000 2,32 140 1

Coq 1

2

3

3bis 1,15

0,95

0,65

0,45 -

-

-

- 5500

4000

2200

1500 -

-

-

- -

-

-

- 0,37

0,37

0,37

0,18

Colin Titan pH 2V

pH 4V

pH 5V 0,65

1,05

1,25 1,00

1,10

1,10 -

-

- 3,71

4,01

4,16 250-275

250-275

250-275 1,1

1,1

1,1

Marmonier – Champenoise 0

1

2

3

4 2,0

3,3

5,2

7,4

10,0 1,00

1,10

1,15

1,20

1,25 -

-

-

-

- -

-

-

-

- -

-

-

-

- 1,5

1,5

2,0

2,0

2,5

Ordjonikidze - 2,5 0,8 8478 3,93 128 2,5

P – 10 - 9,34 1,16 16000 3,9 - 2,5

Presa diferita ca tip fata de celelalte constructii este presa Marmonier. La aceasta presa, presiunea asupra mustuielii din cosurile de presare se exercita de sus in jos. Presa este prevazuta cu trei cosuri de presare de mare capacitate.

1.2.Presele orizontale

In general presele orizontale au tobe de presare de capacitate mare (2000 – 4000l), fiind destinate pentru separarea mustului din mustuiala desciorchinata sau nedesciorchinata la obtinerea vinurilor albe curente sau superioare.

Pana in prezent, cele mai bune rezultate s-au obtinut cu presale orizontale pneumatice, care asigura un randament mare de transformare al strugurilor in must, evita contactul mustuielii cu suprafetele metalice oxidabile si asigura o presare progresiva si elastica.

Ca dezavantaje la constructiile existente de presare orizontale, se remarca faptul ca aproape toate au greutatea mare, mobilitatea redusa, consum ridicat de material de constructie pe tona de produs finit obtinut si un consum ridicat de brate de munca pentru deservire in timpul lucrului, in special pentru alimentare.