Epurarea apelor uzate - Tratarea în ceea ce privește îndepărtarea materialelor sedimentare organice și anorganice

Epurarea apelor uzate

Este un proces complex de reținere și neutralizare prin diferite mijloace a substanțelor poluante, atât organice cât și anorganice, aflate în apele uzate sub formă de suspensii, în stare coloidală sau în stare dizolvată, în scopul reintroducerii acestora în circuitul hidrologic, prin deversare în emisari, fără ca prin aceasta să se aducă prejudicii atât florei și faunei acvatice cât și omului.

Stațiile de epurare reprezintă ansamblul de construcții și instalații, în care apele de canalizare sunt supuse proceselor tehnologice de epurare, care le modifică în așa mod calitățile, încât să îndeplinească condițiile prescrise, de primire în emisar și de îndepărtare a substanțelor reținute din aceste ape.

Stațiile de epurare orășenești primesc spre epurare ape uzate menajere, industriale, meteorice, de drenaj și de suprafață, în proporții variabile. Odată cu industrializarea puternică a centrelor populate, se poate considera că nu mai există stații de epurare care tratează numai ape uzate menajere.

În cadrul procesului tehnologic de epurare, metodele și procedeele de extragere a substanțelor poluante din apele uzate sunt de natură mecanică, biologică și chimică. Alegerea unei anumite structuri de flux tehnologic este determinată atât de caracteristicile apelor uzate prelucrate cât și de gradul de epurare care se urmărește să fie atins, determinat din rațiuni atât ecologice, dar și economice.

Pe parcursul procesului tehnologic de epurare, poluanții extrași din apele supuse procesului sunt concentrate în nămoluri foarte nocive, care dacă sunt evacuate ca atare, constituie un pericol deosebit pentru mediul înconjurător, compromițând menirea instalației de depoluare prin nerealizarea integrală a scopului său principal, acela de protejare a mediului.

Procesul tehnologic general al stațiilor de epurare a apelor uzate cuprinde două mari grupe succesive de operații și anume:

- îndepărtarea și/sau neutralizarea materialelor sedimentare organice și anorganice din apele uzate, rezultând nămoluri;

- prelucrarea nămolurilor în scopul valorificării sau evacuării acestora în siguranță în mediul înconjurător, fără pericol de contaminare a acestuia.

Metodele de epurare a apelor uzate se pot împărți în trei mari categorii și anume:

- metode de epurare mecanice

- metode de epurare chimice

- metode de epurare biologice

Dintre metodele mecanice cel mai frecvent utilizate se pot enumera:

- sitarea apei în scopul separării impurităților grosiere din apele supuse procesului de epurare;

- sedimentarea (decantarea) în scopul separării suspensiilor solide decantabile din apele supuse procesului de epurare sau îngroșării nămolurilor

- flotarea în scopul separării impurităților ușoare (cu structură ramificată) sau a impurităților coloidale hidrofobe din apele supuse procesului de epurare;

- micrositarea, filtrarea, ultrafiltrarea în scopul eliminării avansate a suspensiilor solide și coloizilor din apele supuse procesului de epurare sau deshidratării nămolurilor;

- absorbția pe medii poroase în scopul eliminării avansate a substanțelor organice dizolvate, sau a eliminării substanțelor greu biodegradabile sau nebiodegradabile;

- filtrarea în scopul deshidratării nămolurilor;

- centrifugarea în scopul deshidratării nămolurilor;

- evaporarea și infiltrarea-percolarea în scopul deshidratării nămolurilor

- procedee termice în scopul condiționării, pasteurizării, uscării și incinerării nămolurilor;

- iradierea cu raze UV în scopul dezinfectării apelor supuse procesului de epurare;

Dintre metodele chimice cel mai frecvent utilizate utilizate în epurarea a apelor uzate se pot enumera:

- neutralizarea în scopul corectării pH-ului apelor supuse procesului de epurare;

- coagularea-flocularea în scopul clarificării apelor supuse procesului de epurare sau îngroșării nămolurilor;

- schimbul ionic în scopul demineralizării sau a îndepărtării unor compuși chimici din apele supuse procesului de epurare;

- oxidarea chimică în scopul îndepărtării unor substanțe organice greu biodegradabile sau a unor substanțe minerale nedorite din apele supuse procesului de epurare sau deshidratării nămolurilor;

- clorinarea în scopul dezinfectării apelor supuse procesului de epurare;

- ozonizarea în scopul dezinfectării apelor supuse procesului de epurare;

- tratarea cu săruri metalice în scopul eliminării fosforului din apelor supuse procesului de epurare;

- condiționarea chimică a nămolurilor;

- tratarea chimică în scopul recuperării de metale sau substanțe valoroase din apele uzate sau nămoluri.

- tratarea chimică în scopul extragerii/neutralizării unor substanțe toxice sau periculoase din apele uzate sau nămoluri.

Principalele metode biologice utilizate în epurarea a apelor uzate sunt:

- fermentarea aerobă în scopul epurării biologice a apei sau a stabilizării nămolurilor;

- fermentarea anaerobă în scopul stabilizării nămolurilor sau a epurării biologice a apei;

- nitrificarea-denitrificarea în scopul eliminării azotului din apele uzate;

- eliminarea biologică a fosforului din apele uzate.

După structură, stațiile de epurare a apelor uzate se clasifică în:

- stații de epurare într-o singură treaptă;

- stații de epurare în două trepte;

- stații de epurare în trei trepte.