Antropomorfismul - Parte integrantă a roboților sociali

Abstract: The paper discuses the issues of anthropomorphism in the social robot development. As social beings, we attribute human mental traits, emotions, values and intentions to animals and objects, and more recently, to robots. Since the invention of social robots, especially those which are used in elderly care, hospitals and for household chores, there has been a development in the human-robots interactions. The robot became more than a tool, it became a family member. As aging populaton grows, robots give the elderly the level of attention, entertainment and mobility they seek from their human family members who don’t have enough time to offer these.

Keywords: Artificial Intelligence, Robotics, Autonomous systems, Ethics, Anthropomorphism

1. INTRODUCERE

Încă din antichitate oamenii au fost fascinați de ideea transformării lumii după propriul chip, “Mitul lui Prometeu” stârnind imaginația atât a artiștilor cât și a oamenilor de știință, recursiv, de-a lungul istoriei. Astfel, s-a ajuns de la automatele din antichitate și evul mediu, la roboții umanoizi din zilele noastre care conduc la ideea, cel puțin din punct de vedere al aspectului, că mitul este aproape de a fi spulberat.

Primele mențiuni despre automate apar în miturile din antichitate, precum servitorii mecanici ai zeului grec Hefaistos sau Galateea, statuia lui Pygmalion care a înviat. Cu toate acestea, primul automat atestat istoric al cărui mecanism a și fost descris se datorează matematicianului grec Archytas din Tarentum care a trăit în perioada 428- 347 î.Hr. El a construit un automat sub formă de porumbel . Acest porumbel cavernos din lemn, suspendat la un capăt al unui scripete ascuns care avea la celălalt capăt o contragreutate, era umplut cu aer comprimat printr-o valvă. Prin deschiderea valvei ce permitea aerului să iasă afară, porumbelul devenea mai ușor și se ridica, fiind acționat de contragreutate, de-a lungul scripetelui ascuns în copac, lăsând impresia că zboară .

Pe lângă mecanismele propriu zise, inventatorii se bazau pe menținerea iluziei pentru a-și surprinde spectatorii, acesta fiind și unul din motivele pentru care erau folosite deseori în numerele de magie. Inventatorul și matematicianul grec Heron din Alexandria care a trăit între anii 10-70 î.Hr., dădea sfaturi în această direcție, referindu-se la dimensiunea automatului să fie de dimensiuni reduse pentru a evita suspiciunea spectatorilor. Heron a fost un pionier al automatelor, printre invențiile lui numărându-se un automat care vindea apă după introducerea unei monede, un dispozitiv pentru deschiderea automată a uşilor altarului templelor, dar poate cel mai cunoscut este teatrul de păpuși operat mecanic prin sfori și scripeți . În anul 1206, un alt arab, pe nume Al Jazari a scris cartea Kitáb fí ma’rifat al-hiyal al-handasiyya (Cartea Cunoașterii Mașinăriilor mecanice uimitoare) în care a descris cincizeci de mecanisme cu tot cu instrucțiunile de construire a lor. Printre automatele descrise de el se numără : o servitoare umanoidă care servea băuturi, o fântână “păun” care era de fapt un mecanism de spălat pe mâini cu automate sub formă de servitori ce oferă săpun și prosoape, automate muzicale, precum și automate încorporate în ceasuri, cu toate că inventatorul acestora din urmă a fost un chinez pe nume Su Song. Însuși Leonardo da Vinci a schițat în 1495 planurile unui robot umanoid sub formă de cavaler, capabil să se ridice, să își miște mâinile și capul. În Japonia secolelor 17-19 au fost construite automate umanoide și animale complexe, cunoscute sub numele de Karakuri, fiind folosite în teatre, în cadrul festivalurilor religioase, precum și în casele oamenilor unde erau folosite să servească musafirii cu ceai.

Așa cum se poate observa din exemplele enumerate, majoritatea automatelor au fost construite sub formă de animale, respectiv oameni, sugerând predispoziția genetică a oamenilor spre zoomorfism și antropomorfism, predispoziție care se manifestă și în domeniul inteligenței artificiale.

Oamenii, ca ființe sociale, au atribuit dintotdeauna valorile și trăsăturile mentale umane asupra animalelor,obiectelor, elementelor din natură, astrelor, iar în ultima vreme asupra roboților și chiar asupra unor programe de inteligență artificială, precum cele conversaționale, acest fenomen purtând denumirea de antropomorfism.