Legătura dintre C și C#

Legatura dintre C si C#

Merita sa facem un studiu despre istoria C-ului, deoarece va dezvalui filozofia de succes a modelului limbajului de programare, in timp ce C# poate fi limbajul liber ales pentru ani care vor urma. Sapaturile noastre arheologice la originile limbajului C# incep cu Agol 60.

Limbajul de programare Algol 60 a aparut doar la cativa ani dupa introducerea limbajuli FORTRAN. Acest limbaj de factura a fost mai mult sofisticat si a avut o puternica influenta in designul viitoarelor limbaje de programare. Autorii sai au acordat o mare atentie regularitatii sintaxei, structurii modulare si altor facilitati asociate, de obicei, cu limbaje structurate de mare profesionalism. Din pacate, Algol 60 nu a prins cu adevarat la public in Statele Unite. Multi spun ca acest lucru s-a datorat unei prea mari abstractizarii si generalizarii a limbajului.

Inventatorii lui CPL (Combined Programming Language) au intentionat sa aduca Algol 60 la necesitatile reale ale unui computer. Cu toate acestea, ca si Algol 60, si CPL s-a dovedit greu de invatat si dificil de implementat. Toate aceste argumente au dus la colapsul sau. Inca agatandu-se de partile bune pe care le avea de oferit CPL, creatorii lui BCPL (Basic Combined Programming Language) au vrut sa rafineze limbajul si sa pastreze facilitatiile de calitate pe carea acesta le avea de oferi.

Cand Ken Thompson a proiectat limbajul B pentru o implementare timpurie a UNIX-ului, a incercat sa sim plifice si mai mult CPL. El a reusit sa creeze un limbaj foarte inconsistent, foarte potrivit pentru hardware-ul disponibil pentru el la aceea data (DEC PDP-7) cu o marime a registrului de 8 biti :). In orice caz, atat BCPL, cat si B au incercat sa fluidizeze (streamlining) cam prea mult ; ambele au devenit limbaje limitate, folositoare pentru a rezolva doar anumite tipuri de probleme.

De exemplu, in acelasi timp in care Ken Thompson implementa limbajul B pe platforma DEC PDP-7, si-a facut aparitia un nou calculator, denumit PDP-11 (cu o marime a registrului de 16 biti). Desi PDP-11 era mai mare ca predecesorul sau, PDP-7, era totusi destul de mic, dupa standardele actuale. Avea doar 24 K de memorie, din care sistemul folosea daor 16 K si un disc fix de 512 K. Au existat cateva idei de rescriere a UNIX-ului in B, dar limbajul B era prea lent, din cauza designului sau interpretativ. Au mai existat si alte probleme : limbajul B era axat pe biti, in timp ce PDP-11 era axat pe cuvant. Din aceste motive, in 1971 a inceput lucrul la un succesorallui B (Basic), corespunzator denumit C (acesta combina tot ce era mai bun din limbajele din programare precedente).

In acest punct, trebuie sa discutam despre sistemul de operare UNIX, din moment ce atat sistemul de operare cat si programele care ruleaza pe acesta sunt scrise in C.

Dezvoltarea sistemului de operare UNIX isi are originea in laboratoarele Bell din Murray Hill, New Jersey. Din proiectare, acest sistem de operare a intentionat sa fie “prietenos cu programatorul » furnizand instrumente de dezvoltare folositoare, comenzi flexibile si un mediu relativ deschis. Cu toate acestea, nu inseamna ca C este legat de UNIX sau de un alt sistem sau tip de calculator. Dezvoltarea codului in mediul C/UNIX i-a adus C-lui reputatia de limbaj de programare de sistem, deoarece este folositor pentru scrierea de compilatoare si de sisteme de operare. C este foarte folositor pentru scrierea programelor importante, in domenii din cele mai diverse.

Dennis Ritchie este creditat cu crearea C-ului, care restaureaza cate ceva din BCPL si B. El realiza acest deziderat printr-o folosite inteligenta a tipurilor de date si, in acelasi timp, mentinea simplicitatea si accesul direct la hardware, care au fost scopurile intiale de proiectare ale lui CPL.

Multe limbaje dezvoltate de catre un singur individ (C, Pascal, Lips si APL) au o coeziune care lipseste la limbajele create de echipe mari de programatori (Ada, PL/I si Algol 60). De asemenea, este tipic pentru un limbaj scris de o singura persoana ca acesta sa reflecte aria de expertiza a autorului. Dennis Ritchie a fost remarcat pentru munca sa in software de sistem – limbaje de calculatoare, sisteme de operare si generatoare de programme.

Data fiind aria de expertiza a lui Ritchie, este usor de inteles de ce C este limbajul ales de majoritate pentru proiectare softwarwe-ului de sustem. Relativ, C este un limbaj la nivel de baza, care va permite sa specificati fiecare detaliu intr-o logica a algoritmilor pentru a atinge o eficienta maxima a computerului. Dar C este, totodata, si un limbaj de nivel inalt, care poate ascunde detaliile arhitecturii computerelor, in felul acesta marind eficienta programarii.

Comparatie intre C si alte limbaje de nivel inalt, mai vechi

In monemtul acesta, va intrebati: ‘Cum se poate compara C cu alte limbaje de programare ?’. O posibila serie este reprezentata in figura 1. Daca pornim din partea de jos a reprezentarii si urcam, veti trece de la tangibil si empiric la evaziv si teoretic. Punctele reprezinta evolutii majore, sarind peste mai multe etape.

Stramosii calculatorului, ca ‘motorul analitic’ al lui Jacquard Ioom (1850) si Charles Babbage (1834), au fost programati in hardware (suport fizic). Poate va veni ziua cand vom programa o masina prin introducerea unui cablu neural de comunicatii intr-o priza implantata in lobul temporal (memoria limbajului) sau in zona Broca (zona limbajului motor) a cortexului creierului.

Primele limbaje de asamblare ne intorc in timp la prima introducere a calculatoarelor electronice; aceste limbaje au gasit o cale de a lucra direct cu setul de instructiuni interne integrate in interiorul calculatorului si erau destul de usor de invatat. Deoarece limbajele de asamblare il fortau pe cel care dorea sa le invete sa gandeasca in termeni de hardware, fiecare operatie trebuia specificata in cod masina. De aceea, tot timpul trebuiau mutati biti din registrati, adaugand si schimband continutul registrilor dintr-un registru in altul, iar in final rezultatul se incarca in memorie. Aceasta era o munca plictisitoare si generatoare de erori.

Simbioza cailor neurale de tip Cyborg

Limbajele care permit comunicarea prin intrnet

Inteligenta artificiala

Combinatii ale sistemelor de operare de tip GUI cu multitasking in timp real

Sisteme de operare bazate pe limbaje de comanda

Limbaje orientate pe probleme

Limbaje orientate masina

Limbaje de asamblare

Calculatoarele actuale (din zilele noastre)

Figura 1. Evolutia teoretica a limbajelor de programare.

Primele limbaje de nivel inalt, ca FORTRAN, au fost create ca alternative la limbjele de asamblare. Limbaje de nivel inalt,FORTAN,au fost create ca alternative la limbajele de asamlare.Limbajele la nivel inalterau mult mai generale si abstracte si permiteau gandirea in termenii problemei,spre deosebire de limbajele de asamblare, care gandeau in termenii hardware-ului.