Arta traco-getică

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Istoria Artelor
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 9 în total
Cuvinte : 4325
Mărime: 23.71KB (arhivat)
Publicat de: Roxelana Pașca
Puncte necesare: 6

Extras din referat

In toată aria danubiano-balcanică plus teritoriul intracarpatic si extracarpatic pană la Nistru avem de-a face in perioada La Tène I si II cu o cultură getică, incadrată in unitatea mare tracică. De aici şi denumirea dată de istorici de artă sau cultură traco-getică. Nici conţinutul şi nici forma acestei denumiri nu ies din marea unitate tracică in sensul cel mai larg al său, de la poalele munţilor Rhodope in ţinuturile intracarpatice traco-dacice.

Secolul al VI-lea a pregatit trecerea la epoca La Tene in zona traco-getica, iar o data cu secolul al V-lea i.e.n. ne aflam chiar in plina epoca La Tene. Descoperirile de la Cernavoda, Frumuşiţa, Alexandria, Bălăneşti, Bălănoaia etc. Fac dovada formării unei noi culturi in continutul căreia intră şi arta. Sabia-emblema de la Medgidia este monumentul reprezentativ al perioadei La Tene I(secolul al V-lea i.e.n.).Tot in acelaşi timp poate fi plasată si piesa de la Pirjoaia care este deocamdata o piesa unica descoperita pe teritoriul Romaniei.

Pentru sfârşitul secolului al V-lea, dar mai ales pentru începutul secolului al IV-lea î.e.n. rămane ca monument reprezentativ mormântul “princiar” de la Agighiol, iar pentru Bulgaria de nord-vest descoperirile deosebit de bogate şi interesante din Varţa datând din secolul al IV-lea î.e.n

Tot in perioada La Tene II poate fi datat si “tezaurul” de la Craiova, care este in realitate inventarul vreunui mormânt “princiar” traco-get de la 350 î.e.n. Mai târziu dateaza rhytonul de la Poroina, dar el este de asemenea un monument caracteristic al artei traco-getice.

Deocamdată cele mai numeroase descoperiri de obiecte de artă traco-getică se plaseaza in secolul al IV-lea î.e.n., adică in perioada La Tene II. Tezaurul de la Băiceni aparţine acestei vremi. In ţinuturile din răsăritul Carpaţilor trecerea spre Le Tene s-a făcut lent, dar in condiţii istorice deosebite, de care trebuie să legăm presiunea scitică, din cauza căreia s-au ridicat numeroasele cetăţi traco-getice din Moldova şi au pătruns în unele grupe culturale locale cum este grupa Bârseşti-Ferigile, elemente de cultură scitica.Oricum , in procesul de dezagregare a culturii locale tracice, final-hallsttatiene şi de trecere la epoca La Tene trebuie să avem în vedere factorul elenic, factorul general-sud tracic, dar şi pe cel scitic.

Din zona traco-getică, în sensul geografic şi cultural, roata olarului s-a răspandit destul de timpuriu. In secolul al V-lea se răspândesc numeroase produse la roată precum cele de la Alexandria şi Bălăneşti. Se imită forme greceşti, dar aceasta nu inseamnă că localnicii nu ar fi cunoscut meşteşugul olăritului bazat pe marea invenţie a roţii olarului şi ar fi recurs la importuri masive de vase lucrate la roată. Pe alocuri s-au mai luat ca model şi formele locale. Să menţionăm că la Bârseşti sunt forme de vase lucrate la roată, care au reprodus forme locale caracteristic tracice. Altă dată, unele forme greceşti, cum era chiar vasul cu buza trilobată, oenochoe, se lucrau cu mâna de către localnici, in pastă cenuşie caracterstică seriei la roată, cum ar fi vasul de la Ostrovul Mare, in Oltenia, la sud de Turnu-Severin.

In toată zona traco-getică structura culturii şi artei era cea tracică, autohtonă, care se manifesta in toate domeniile şi se sprijinea pe o străveche tradiţie, pe care o surprindem şi in domeniul artei. Alături de acest fond, era o componentă grecească destul de puternică şi al cărei rol s-a accentuat cu trecerea la doua epocă a fierului.

Mai intâi importurile greceşti, care aveau aveau sa sporească cu timpul, datorită cerinţelor crescande ale aristocraţiei traco-getice, singura care işi putea procura astfel de produse superioare. Prezenţa importurilor greceşti(oglinzi, podoabe,vase de metal, ceramică pictată) in lumea traco-getică conferă culturii sale un caracter aristocratic, pe care inseşi manifestările de artă locală îl accentueaza şi mai mult. Aceste importuri caracterizează una dintre laturile importante ale culturii traco-geţilor. Ele fac parte din acea acţiune largă a înrâuririlor exercitate de factorul grecesc, şi unele dintre ele au putut servi ca prototip al unor opere de artă locală sau al unor bunuri de cultură materială autohtonă. Atragem atenţia ca in atelierele locale, meşterii autohtoni se inspirau după modelele greceşti sau artistul trata subiecte din mitologia elenică, dar interpretată în maniera specific tracică. Altă dată, se lua dn repertoriul grecesc un motiv decorativ, cum era, de pildă, palmesta şi era redat in maniera locală. Chiar când se copiază un vas- lebes, vas- oenochoe sau vas crater, după tehnica pastei, după tratarea suprafeţei şi după pastă şi ardere se vede clar că este vorba de un produs local, şi nu de vreun import. Este necesar a sublinia că difuziunea in regiunile traco-getice din România şi Bulgaria a roţii olarului, efectuată aici de prima dată prin filieră elenică, a fructificat repertoriul ceramicii indigene cu noi forme şi a determinat şi preluarea unor tipuri de vase locale. O dată cu generalizarea treptată a meşteşugului propriu zis al olăritului, s-a îmbogăţit însuşi conţinutul ceramicii, şi prin aceasta a crescut nivelul general al culturii locale. Nu trebuie pierdută din vedere nici influenţa scitică, fiindcă şi ea dă mediului cultural traco-getic o anumită coloratură, mai accentuată, evident, in sectorul nord-estic, adică in Moldova. Trebuie să amintim şi un factor iraniano-persan, care devine din ce in ce mai clar şi mai important in inţelegerea genezei culturii La Tene traco-getice şi a stilului animalier tracic. Studierea mormântului „princiar” de la Agighiol a permis remarcarea acestui factor. Vasele in formă de pahar sau situlae, cât şi tipul de vas phiala sunt de origine persană. Dacă al doilea tip circula intens in lumea greacă şi in zonele de influenţă a acesteia, primul tip se cunoaşte numai in trei exemplare in lumea traco-getică. De asemenea şi în decorul vestitului coif de aur de la Coţofeneşti este evidentă influenţa persană, care se întrezăreşte puţin şi în forma tipului de coif getic. Tot pe linia influenţei persane se află şi sabia-emblemă de la Medgidia din secolul al V-lea î.e.n.

Preview document

Arta traco-getică - Pagina 1
Arta traco-getică - Pagina 2
Arta traco-getică - Pagina 3
Arta traco-getică - Pagina 4
Arta traco-getică - Pagina 5
Arta traco-getică - Pagina 6
Arta traco-getică - Pagina 7
Arta traco-getică - Pagina 8
Arta traco-getică - Pagina 9

Conținut arhivă zip

  • Arta Traco-Getica.doc

Alții au mai descărcat și

Portretul de grup

Portretistica lui Rembrandt se împarte în trei tipuri: autoportretele, portretele individuale si portretele de grup. În special autoportretele...

Istoria presei românești

Istoria presei romanesti nu poate fi privita ca un segment in sine, a carui existenta s-a desfasurat paralel cu viata societatii, ci ca o parte...

Constantin Brâncuși

Brâncusi s-a nascut in 1876 in satul Hobita din Judetul Gorj. In copilarie a invatat sa sculpteze lemnul pentru a confectiona diferite unelte si...

Te-ar putea interesa și

Daco-geții

Introducere Etimologic, termenul ''civilizatie'' deriva din latina clasica unde adjectivul civilis si substantivul civilitas desemneaza calitatile...

Religiile în dacia romana

Capitolul 1 Introducere Epoca romană reprezintă în cadrul istoriei României un moment de maximă deschidere spre istoria universală. Istoria...

Istoria dacilor din Dobrogea

Introducere Lucrarea de faţă este consacrată evoluţiei culturale din spaţiul dobrogean anterior înfiinţării provinciei Moesia, deci a instalării...

Studiu Privind Marca Cotnari și Poziționarea Acesteia în Raport cu Principalii Concurenți de pe Piața Vinurilor

Vinul de Cotnari nu se bea. El se degustă. El este promisiune divină. Dar atunci când insoţeşte un ospăţ de durată, băut cu cumpătare, dezvoltă...

Piața turistică - Bucovina

Cap. I - Prezentarea destinatiei turistice In cadrul acestui proiect, dorim sa tratam regiunea Bucovina - Suceava, ca fiind o destinatie turistica...

Mărfuri nealimentare - bijuteriile

INTRODUCERE La inceputuri o "bijuterie" a insemnat o pietricica, un dinte de animal sau o bucatica de lemn purtata cu grija, de multe ori insotind...

Viața în Epoca Bronzului

Cap. I. Introducere Odată cu sfârşitul epocii neolitice şi mai ales în timpul perioadei de tranziţie,în viaţa comunităţilor umane din spaţiul...

Prelucrarea Aurului

Aurul pur (10000) este prea moale si de obicei se amesteca cu alte metale (aliaje) pentru al face mai tare si mai utilizabil pentru bijuterii. Ce...

Ai nevoie de altceva?