Cultura și Civilizația Bizantină

CAPITOLUL I

DATE INTRODUCTIVE

Civilizaţia şi cultura bizantină s-au constituit ca o “sinteză a tuturor elementelor politice ,religioase , intelectuale ale lumii antice în declin : tradiţie latină, elenism, creştinism, cultură orientală”. De-a lungul unei perioade de peste 11 secole , în timp ce Occidentul trăia o epocă de fărâmiţare , Imperiul bizantin şi-a creat o monarhie absolută şi o administraţie puternic centralizată , a conservat tradiţiile clasice (cultura dreaptă şi dreptul roman) cărora le-a integrat elemente orientale şi şi-a extins acţiunea civilizatoare şi culturală în ţările Europei sud-estice şi răsăritene.

330 mai 11. Inaugurarea festivă a noii capitale a Imperiului Roman la Constantinopol , a cărei construcţie a fost realizată pe locul anticei colonii megariene “Byzantion”.Noua capitală, concepută ca Noua Romă , are o poziţie strategică remarcabilă şi o importanţă comercială unică.

330-337. Constantin cel Mare desăvârşeşte opera de reformare a statului inaugurată de Diocleţian. Numărul “provinciilor” este ridicat la 117 , faţă de 101 la înaintaşul său, grupate în 14 dioceze , în loc de 12 şi în 4 prefecturi (Orient,Illyricum,Gallia şi Italia).Crearea unei noi ierarhii funcţionăreşti. Senatul din Roma şi cel din Constantinopol sunt transformate în simple consilii urbane.Noua ordine instituită în stat de Diocleţian şi Constantin rămâne în vigoare de-a lungul întregii perioade romano-bizantine iar trăsăturile ei esenţiale – caracterul autocrat al puterii împăratului şi centralizarea şi birocratizarea aparatului de stat-se păstrează până la sfârşitul imperiului.

330-681. Deplasarea centrului imperiului din Roma în noua metropolă de pe Bosfor sporeşte considerabil importanţa Scythiei Minor , investită cu funcţia de avan-post îndepărtat al Noii Rome.

330. Constantin cel Mare încheie construcţia “Palatului Sacru”( Marele Palat).

c. 330-335. Construirea bazilicii Naşterii din Betleem.

c. 330-360. Este construită Marea Biserica (Sf. Sofia) din Constantinopol devenită model pentru edificiile de cult din perioada următoare.

332.Încheierea păcii cu goţii şi taifalii din N-ul Dunării ce sunt primiţi ca aliaţi în armata romană.

337 mai 22. Moartea lui Constantin cel Mare. Imperiul este împărţit celor 3 fii ai săi: Constantin II (Claudius Constantinus) , Valerius Iulius Constans, Constanţiu II ( F. Valerius Iulius Constantius).În perioada succesorilor lui Constantin problema bisericii creştine devine tot mai gravă. După primul conciliu ecumenic din Niceea au fost puse bazele dogmatice şi canonice ale ortodoxiei.

337-363. Război romano-persan.

340. Război civil.Constantin II este înfrânt de Constanţ care enexează Italia părţii occidentale a imperiului.

343. Wulfila , apostolul goţilor este botezat iar apoi traduce Biblia în limba germană. Evenimentul va avea consecinţe nebănuite pentru viaţa politică a Imperiului Roman.

Sec IV (a doua jumătate). Îşi desfăşoară activitatea părinţii bisericii orientale – Vasile cel Mare ( c. 327-379); Grigore de Nyssa (c. 330-395); Grigore de Nazianz ( c.330-c. 390) şi Ioan Chrysostamul ( c.350-407) cărora dogma ortodoxă le datorează prima sa sistematizare şi prima sa formulare clasică.

359. Constanţiu II zdrobeşte opoziţia ortodoxă din biserica creştină şi proclamă arianismul ca religie de stat la sinoadele de la Sermium şi Rimini.

361-368. Proclamat împărat de trupele din Galia , Iulian este recunoscut împărat şi de provinciile din Orient. Domnia sa coincide cu o puternică reacţie păgână în Imperiu. Persecuţiile anticreştine îi aduc cognomentul de “Apostatul”.

363 iunie 26. Moartea lui Iulian în timpul campaniei din Mesopotamia împotriva perşilor. Succesorul lui este Iovian.

364 februarie 17. La moartea lui Iovian este proclamat împărat Flavius Valentinianus I.

c. 375. Hunii, prima populaţie nomadă de origine turcă , invadează Europa.Începutul “marii migraţii a popoarelor”.

380 februarie 28. Edictul de la Thessalonic. Interzicerea arianismului în jumătatea orientală a imperiului de către împăratul Theodosios. Ortodoxia devine religie oficială.

381 mai-iulie. Al doilea conciliu ecumenic de la Constantinopol. Arianismul este definitiv condamnat , este întregită dogma ortodoxă şi se fixează Credo-ul.

382 Tratatul de pace între imperiu şi vizigoţi.

391 februarie. Interzicerea tuturor cultelor păgâne din imperiu. Creştinismul devine religie unică în statul roman.

392 mai 15 Valenţian II este asasinat iar succesorul său , Flavius Eugenius , face o ultimă încercare de restaurare a cultelor păgâne.