Pictura renascentistă în Germania

ARTA DIN GERMANIA SI RASPANDIREA RENASTERII

Fenomenele economice si sociale care au promovat inflorirea culturii umaniste in Italia, stimulasera, concomitent si in tarile europene de la nordul Alpilor o miscare artistica, in centrul careia se gasea omul si realitatea pamanteana. Sub anumite aspecte, arta acestor tari, mai ales a Tarilor de Jos, imbracase chiar forme incomparabil mai “realiste” decat cea din Italia secolului al XV-lea, dominate de principiile estetice ale filozofiei neoplatoniciene. Pictorii Tarilor de Jos au si inraurit, in repetate randuri, nu numai din punct de vedere tehnic, ci si prin conceptiile lor, pictura italiana. Cuceririle renasterii in domeniul artistic au inceput sa exercite asupra vecinilor, apoi si asupra tarilor mai indepartate, seductia lor.

ARHITECTURA

In Cehia, prima cladire a renasterii este pavilionul Belvedere (1536) de pe terasa din vecinatatea palatului imperial din Praga, opera italianului Paolo della Stella. Aici farmecul il constituie arcadele ce inconjoara cladirea pe toate laturile. In Polonia si in Cehia asemenea transplantari raman fenomene izolate. In Tarile scandinave (inclusiv Danemarca, unita in perioada aceasta cu Norvegia) influentele renasterii nu patrund decat ca un ecou transmis prin filiera arhitectilor din Germania si din Tarile de Jos. Primele constructii in stilul renasterii din Germania au aparut in Bavaria: capela familiei marilor negustori Fugger, adaugata in anii 1508-1518 bisericii Sf. Ana din Augsburg si palatal residential din Landshut (1537-1542). Desi executate cu cooperarea unor mesteri italieni ramasi anonimi, nu lipsesc nici aici elementele gotice. In capela Fugger, renasterii ii apartine profilarea stalpilor, arhivoltelor si a corniselor; in schimb, boltile prezinta formele specifice goticului tarziu. O transpunere in forme mai decorative si mai gingase a fatadei “basilicii” paladiene din Vicenza prezinta atriul primariei din KQln, opera lui Wilhelm Vernukken (sau Vernuiken) din 1569-1573. Dar abia in biserica Sf. Mihail din Mqnchen (1583-1597), o cladire destinata iezuitilor, inspirata de biserica Il Gesu din Roma, formele renasterii apar – cel putin in structura si plastica interioara ce i se atribuie lui Wendel Dittrich (cca.1535-cca.1622) – destul de limpezit. Cel mai cunoscut monument din aceasta perioada este castelul din Heidelberg. Distrus partial in 1689 si in 1693, in cursul razboiului cu Liga din Augsburg, castelul se infatiseaza azi ca o ruina restaurata si consolidata. La executia decorului au colaborat olandezii Cornelis II Floris de Vriendt (1514-1575) si Alexander Colin (1527-1612). Cladiri cu fatade atat de somptuoase sunt rare, dar elemental pitoresc al acestui gen de decor plastic devine frecvent si caracteristic epocii, dovada ca ceea ce a sedus pe arhitectii si pe beneficiarii de la nordul Alpilor nu a fost o noua conceptie a structurii, ci insusirile decorative ale arhitecturii lombarde si venetiene.

SCULPTURA

A ramas circumscrisa inraurirea renastreii italiene si aspure sculpturii, cu atat mai mult in regiunile in care s-a raspandit luteranismul si calvinismul, in afara plasticii funerare, orice arta figurativa religioasa a incetat. De altfel, in faza care a premers sciziunilor confesionale, ideile motoare ale framantarilor social-culturale nici nu s-ar fi putut exprima prin armoniile si echilibrul esteticii neoplatoniciene, ci mai degraba prin formele goticului tarziu. Lacerarea morala isi gasea un limbaj mai potrivit prin stilizari inclinate spre fantastic si chiar prin stridente.

In opera lui Hans Leinberger (cca.1470-dupa 1530) se regaqseste indeosebi “expresionismul” gotic tarziu. O forma aspra, impresionanta si monumentala, imbraca goticul tarziu din regiunea Rinului superior in figurile de lemn din scrinul central al altarului din Isenheim (Sf.Anton, muzeul din Colmar), atribuite ipotetic mesterului Niklas Hagnower si datate fie in 1505, fie catre 1510. In regiunea Rinului mijlociu regasim structurile de piatra ale lui Hans Backofen (1460/70-1519). Mai intalnim sculpturi de lemn: altarul bisericii din Breisach (1526) si altarul din Niederrotweil (catre 1530).

In Germania de Nord intalnim opera lui Claus Berg (cca.1475-cca.1535), un sculptor apreciat si in Danemarca (altarul din Odense, cca.1520).

Formele renasterii se afirma, in schimb, in scolile din Nqrnberg si Augsburg. In Nqrnberg isi continua activitatea in atelierul de turnatorie Peter Vischer cel Batran, ajutat tot mai mult de fiii sai Hermann Vischer (1486-1513), Peter Vischer cel Tanar (1487-1528) si Hans Vischer (1489-1550).

In Augsburg capela Fugger a fost decorata plastic de Adolf Daucher (1460/1465-1523/24), despre care se presupune ca ar fi umblat si el prin Italia de nord. Daucher si-a format insa un stil personal, in care simplificarea formelor plastice de traditie gotica se imbina cu elementele renasterii.