Reprezentantii de seama ai mercantilismului englez si roman

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Reprezentantii de seama ai mercantilismului englez si roman.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 7 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Istoria Artelor

Cuprins

1. Introducere pag. 1
2. Ideile comune pag. 2-3
3. Reprezentanti de seama pag. 3
4. Obiectivele de baza a statului pag. 3
5. Mercantilismul englez pag. 4-5
6. Mercantilismul roman(Dimitrie Cantemir) pag. 5-6
7. Concluzii pag. 6-7
8. Limite si rataciri pag.7
9. Bibliografie pag. 7

Extras din document

1. Introducere

Cuvintul mercantilist este de origine italiana si are mai multe semnificatii: mercato- insemnind “piata”, mercante-“negustor”, iar mercantile- activitate legata de “ cistigul banesc”. Mercantilismul ca teorie si politica economica apare intr-o perioada cind lumea rurala si mestesugareasca este inlocuita cu o lume comerciala si manufacturiera, cind in locul principatelor feudale, slabe si farimitate, apar state nationale unificate si puternice, care cistiga pina la urma lupta cu biserica pentru prerogativele de autoritate suprema. Aceste state se constituie sub forma monarhiilor absolute. Dupa cum spune regale Frantei Ludovic al XIV-lea :”Statul sunt eu”.Paralel cu formarea si intarirea statelor centralizate, creste spectaculos si nevoia de bani. Toata lumea este in cautarea banilor: regele - pentru a-si consolida pozitiile interne (armata si administratia) si a cuceri noi teritorii; populatia - pentru a plati impozite (pretutindeni se trecea de la renta in natura la renta in bani); comerciantii (tagma in care erau inclusi pe atunci nu doar negustorii, dar si manufacturierii si bancherii) - pentru a acumula capital, a procura materie prima si utilaje, a angaja forta de munca. Aceasta nevoie crescinda de monede de aur si argint era cu atit mai apasatoare, cu cit Europa era relative saraca in zacaminte de aur si de argint. Nu intimplator in aceasta perioada in tarile europene, sporeste considerabil numarul alchimistilor, adica al persoanelor care incercau sa transforme metalele in aur. Daca criticii liberali ai mercantilismului au manifestat ostilitate si dispret fata de acest curent de gindire economica, afirmind ca ideile lui erau gresite in ansamblu si politica economica protectionista ar fi daunatoare si contrara legilor economice naturale, exegetii de mai tirziu ai acestui curent de gindire economica au privit lucrurile mai nuantat si mai diferentiat in timp si spatiu, demonstrind ca in cadrul gindirii economice mercantiliste exista si idei juste si idei gresite, si masuri practice utile in anumite conditii, dar nepotrivite in alte conditii.

Marile descoperiri geografice au stimulat dezvoltarea spiritului de aventura, de risc, dar si de cistig, de imbogatire, toate aceste schimbarifiind intreprinse in detrimental spiritului de prudent si de moralitate ascetica, dominant in Evul Mediu. Un factor important ce a conditionat aparitia doctrine mercantilite a fost, de asemenea, revolutia intelectuala si moral ce se produce in secolele XV-XVI. Renasterea filozofiei si artei antice inseamna redescoperirea naturii, a vietii, a spiritului de libertate, a bucuriei de a trai, de a pacatui, de a prospera. Bogatia nu mai este condamnata, iar viata terestra nu mai este considerate doar ca o etapa de pregatire spirituala pentru viata vesnica de dupa moarte. Profitul obtinut nu poate fi risipit in vint, nu poate fi cheltuit doar pentru procurarea lucrurilor personale. Profitul obtinut urmeaza a fi reinvestit in productie. Astfel, reusita economica, tratata cu dispret in Evul Mediu, devine acum o datorie morala, un semn al bunavointei divine, al mintuirii. Ca urmare, in locul unei stari de asteptare, de resemnare in fata milei ceresti, se inscauneaza mentalitatea actiuni, cultul muncii, dorinta de a imbunatati cu orice prêt performantele economice. Treptat, in centrul preocuparilor societatii se impune problema imbogatirii, a reusitei materiale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Reprezentantii de seama ai mercantilismului englez si roman.docx

Bibliografie

- Dumitru Moldovanu - „Docrtine si economisti celebri” Editura ARC, 2011, ISBN 9789975616348; pag.46-61
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Mercantilism
- http://conspecte.com/Gindirea-economica-premoderna/mercantilismul.html
- http://www.stiucum.com/economie/doctrine-si-curente/319/mercantilismul-primul-curent-d24168.php
- http://www.qreferat.com/referate/economie/MERCANTILISMULDOCTRINA-ECONOMI311.php