Castelul Corvinilor

In primul rand, pentru ca un monument sa fie inclus pe lista UNESCO, trebuie „ sa fie o opera de arta care sa reflecte genialitatea creativitatii umane, sa reprezinte un pas important in dezvoltarea arhitecturii, artelor monumentale sau urbanisticii; sa fie o marturie unica sau macar exceptionala a unei civilizatii vii sau disparute; sa fie un exemplu exceptional de constructie sau ansamblu arhitectural si peisagistic care ilustreaza un stagiu semnificativ din istoria umana; sa fie un exemplu iesit din comun al unei asezari umane traditionale, reprezentative pentru cultura (sau culturi), in special cand devine vulnerabila in fata unor schimbari ireversibile. De asemenea, trebuie sa fie direct sau tangential asociat cu evenimente sau traditii, cu idei sau credinte, cu opere literare sau artistice de relevanta universala” , presedintelui Consiliului Mondial al Monumentelor si Siturilor (ICOMOS), Michael Petzet

Prin acest studiu se incearca incadrarea imobilului in lista ariilor protejate ale patrimoniului mondial. Prezentul studiu arata istoria, semnificatia cultural-istorica si totodata clasarea prin prisma criteriilor UNESCO

LOCALIZARE

Monumentul este situat in Romania, in partea sud-vestica a Transilvaniei, in centrul judetului Hunedoara, in partea sud-vestica a orasului, pe ultimele ramificatii estice ale muntilor Poiana Rusca.

PREZENTARE

ISTORIC

A fost ridicat in secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara pe locul unei vechi intarituri, pe o stanca la picioarele careia curge paraul Zlasti. Este o constructie impunatoare, prevazuta cu turnuri, bastioane si un donjon. Acoperisurile edificiului sunt inalte si acoperite cu tigla policroma. Castelul a fost restaurat si transformat in muzeu.

Cetatea a fost una dintre cele mai mari si vestite proprietati ale lui Ioan de Hunedoara. Constructia a cunoscut in timpul acestuia insemnate transformari, servind atat drept punct strategic intarit, cat si drept resedinta feudala. Cu trecerea anilor, diversii stapani ai castelului i-au modificat infatisarea, imbogatindu-l cu turnuri, sali si camere de onoare. Galeria și donjonul - ultimul turn de aparare (turnul "Ne boisa" = Nu te teme), ramase neschimbate de pe timpul lui Ioan de Hunedoara, precum si Turnul Capistrano (dupa numele lui Ioan de Capistrano, un vestit calugar de la curtea castelului) reprezinta cateva dintre cele mai semnificative parti ale constructiei. Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare incapere de receptii), Turnul buzduganelor, Bastionul alb care servea drept depozit de bucate si Sala Dietei, având medalioane pictate pe pereti (printre ele se gasesc si portretele domnilor Matei Basarab din Tara Romaneasca si Vasile Lupu din Moldova). In aripa castelului numita Matia se mai desluseste destul de vag, o pictura referitoare la legenda cu corbul de la care se zice ca isi trag numele urmasii lui Ioan de Hunedoara (Corvini). In curtea castelului, alaturi de capela zidita tot in timpul lui Ioan de Hunedoara, se afla o fantana adanca de 30 de metri. Conform legendelor, aceasta fantana ar fi fost sapata de trei prizonieri turci, carora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apa. Dar după 15 ani de truda, cand au terminat fantana, stapanii nu s-au ainut de cuvant. Se spunea ca inscriptia de pe zidul fantanii inseamna „Apa ai, inima n-ai”. In realitate, continutul descifrat de specialisti este „Cel care a scris aceasta inscriptie este Hasan, care traieste ca rob la ghiauri, in cetatea de langa biserica”.

ARHITECTURA

Castrul regal (fig 1)

Prima fortificatie de piatra de la Hunedoara, a fost datata de majoritatea cercetatorilor în secolul XIV (Gheorghe Anghel), desi exista specialisti care atribuie castrul regal primei jumatati a secolului XV (Elemér Mályusz, Adrian Andrei Rusu, Radu Lupescu). Aceasta prima fortificatie avea o forma elipsoidala, cu capetele de nord si sud ascutite, marcate de piatra de talie.