Constituirea teritorială a țării Moldova

1. Granițele Țării Moldovei

Principatul Moldova apare pe cursul superior al râului Siret, la nord-estul Carpaților Orientali, în baza unei formațiuni territorial-prestatale de la mijlocul secolului al XIV-lea, localizată pe râul Moldova (de la care probabil și vine denumirea țării).

Din punct de vedere istorico-geografic, specifitatea teritoriului se încadrează între obstacolele naturale reprezentate de Carpații Orientali la apus, adâncul canion al văii Nistrului la miazănoapte și răsărit, luncile umede și mlăștinoase ale Nistruli inferior, limanelor Basaraene, Dunării de Jos și Siretului inferior la miazăzi.

Granițele Moldovei erau stabilite în felul următor:

- la vest granița Moldovei era formată de Munții Carpați (acum regiune a României),

- în est granița era stabilită pe râul Nistru (în prezent: Republica Moldova independentă, parte a Principatului Moldovei),

- în nord granița era pe râurile Nistru și Ceremuș,

- în sud granița era formată de Marea Neagră, Dunăre, Siret și Milcov, este teritoriul istoric al Moldovei, numit Bugeac sau Basarabia.

Figura 1. Moldova istorică, azi împărțită între România, Republica Moldova și Ucraina

În prezent vechiul areal al Principatului Moldovei este împărțit între România, Republica Moldova și Ucraina. Suprafața cumulată a acestor teritorii (în limitele administrative actuale) este de 86,783 km2, dintre care:

- 35,806 km2 în România (cele 8 județe ale Moldovei Occidentale, cuprinzând Bucovina de Sud);

- 29,680 km2 în Republica Moldova (partea din dreapta Nistrului, cunoscută și ca Basarabia);

- 21,297 km2 în Ucraina (regiunea Cernăuți, cuprinzând Bucovina de Nord, ținutul Herței și ținutul Hotinului și cele 9 raioane din Bugeac.

În sensul acelor de ceasornic, Moldova se învecinează:

- la vest cu Transilvania și Maramureșul,

- la nord-vest cu Galiția (cu teritoriul actualmente inclus regiunilor administrative ucrainene Ivano-Frankivsk și Ternopil),

- la nord și nord-est cu Podolia (cu teritoriul actualmente inclus regiunilor administrative ucrainene Hmelnițki și Vinița),

- la est cu Edisanul (cu teritoriul actualmente inclus regiunii administrative ucraineană Odesa),

- la sud-est cu Marea Neagră (ape teritoriale ale Ucrainei),

- la sud că Dobrogea și Muntenia.

Moldova este în principal o regiune deluroasă, dar în sud se găsește o zonă de câmpie iar în vest se află lanțul muntos al Carpaților Orientali. Cel mai înalt vârf montan și în același timp cel mai vestic punct al principatului era Vârful Ineu altitudine 2,279 m.

Teritoriul Moldovei istorice era străbătut de trei râuri principale:

- în partea de vest a Moldovei - Dunărea, care formează frontiera la sud de Bugeac, de regulă, acest rîu e foarte reprezentativ pe hărți, ceea ce face posibilă identificarea clară a teritoriului.

- în est, rîul Nistru formează granița Moldovei, practic, de prin secolul XIV-XX este granița istorică estică a Moldovei, numai după alipirea malului stîng al Nistrului (Transnistria) în secolul al XX-lea granița s-a schimbat. Pentru acei, care susțin că Moldova de Est nu este succesoare a Principatului Moldovei, trebuie doar să ne amintim faptul că din secolul al XIV-lea aceste teritorii făceau parte din Principatul Moldovei, un lucru care este confirmat de numeroase hărți, trebuie doar să urmărim granița de-a lungul rîului Nistru.

- deși în trecut rîul Prut nu a fost, de fapt, graniță de stat a Principatului Moldovei, în prezent acest rîu împarte cele două teritorii istorice ale Principatului Moldovei (Moldova de Est independentă și Moldova de Vest). De asemenea, putem recunoaște cu ușurință acest rîu pe toate hărțile istorice, ceea ce ne permite să înțelegem locația frontierelor anterioare.