Cultura Gumelnita in Centrul si Sudul Dobrogei

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Cultura Gumelnita in Centrul si Sudul Dobrogei.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 15 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Prof. univ. dr. Attila Laszlo

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 1 puncte.

Domeniu: Istoria Romanilor

Extras din document

Complexul cultural Kodjadermen-Gumelnita-Karanovo VI s-a format la nivelul eneoliticului dezvoltat, dupa o perioada de ample transformari materiale si spirituale. Evolutia sa a fost concentrica si gradata, intensitatea impulsurilor culturale scazând dinspre centru spre zona periferica. Urmarind din aproape în aproape zona de geneza a elementelor de cultura materiala si spirituala eneolitice, intuim existenta unui centru de iradiere nord-tracic. Nu negam rolul evolutiei locale neîntrerupte, dar credem ca folosirea unor tehnici noi s-a datorat în primul rând impulsurilor ("modei") culturale venite din sudul Peninsulei Balcanice. Directia de penetrare a acestor impulsuri este argumentata si de usoara anterioritate a eneoliticului dezvoltat în regiunea sud-dunareana. Schimburile cu Tracia septentrionala nu s-au redus la simple piese de import: piesele de cupru si aur, ceramica grafitata, dar mai ales plastica de lut si os dovedesc întrepatrunderi la nivelul unor forme de suprastructura.

Complexul cultural Kodjadermen-Gumelnita-Karanovo VI

Complexul cultural Kodjadermen-Gumelnita-Karanovo VI s-a format la nivelul eneoliticului dezvoltat, dupa o perioada de ample transformari materiale si spirituale. Evolutia sa a fost concentrica si gradata, intensitatea impulsurilor culturale scazând dinspre centru spre zona periferica. Urmarind din aproape în aproape zona de geneza a elementelor de cultura materiala si spirituala eneolitice, intuim existenta unui centru de iradiere nord-tracic. Nu negam rolul evolutiei locale neîntrerupte, dar credem ca folosirea unor tehnici noi s-a datorat în primul rând impulsurilor („modei”) culturale venite din sudul Peninsulei Balcanice. Directia de penetrare a acestor impulsuri este argumentata si de usoara anterioritate a eneoliticului dezvoltat în regiunea sud-dunareana. Schimburile cu Tracia septentrionala nu s-au redus la simple piese de import: piesele de cupru si aur, ceramica grafitata, dar mai ales plastica de lut si os dovedesc întrepatrunderi la nivelul unor forme de suprastructura.

Formarea marelui complex cultural Kodjadermen-Gumelnita-Karanovo VI nu ar fi fost posibila fara etapa pregatitoare a eneoliticului timpuriu: Boian III - IV, Karanovo V, Sava IV, Poljanica IV, Hamangia III – IV, când se constata o intensificare a schimburilor la distante mari. Fenomenul nu a fost singular; la nord de arealul gumelnitean, pe un spatiu imens - din SE. Transilvaniei pâna pe malul apusean al Niprului - s-a format complexul cultural Ariusd-Cucuteni – Tripolje.

Aspecte regionale

Pe teritoriul Dobrogei, în functie de fondul cultural anterior si de pozitia geografica favorabila – existenta a doua culoare de acces Dunarea si Marea Neagra – se vor contura, începând cu etapa eneoliticului dezvoltat, doua aspecte regionale. De-a lungul Dunarii, în zona centrala si nordica a Dobrogei s-a manifestat varianta dobrogeana, foarte apropiata de cea nord-dunareana, fapt explicabil daca avem în vedere fondul de geneza comun – cultura Boian. Continuitatea de locuire a fost surprinsa cel mai bine în tell-urile de pe linia Dunarii, Hârsova si Atmageaua Tatarasca, în pesterile de pe valea Casimcei (Gura Dobrogei), în nord la Luncavita si Sarichioi. Alaturi de puternice traditii Boian, varianta dobrogeana pastreaza si vechi traditii Hamangia, vizibile mai ales în productia ceramicii.

În zona litoralului vest-pontic, pe segmentul Burgas – Corbu de Jos, fondul cultural anterior Hamangia-Sava a determinat existenta unor diferente regionale mult mai bine conturate. Productia ceramica, canoanele plasticii de lut si os, practicile funerare din etapa Gumelnita A1 (= Varna I) îsi gasesc analogii, mergând pâna la identitate, în perioada anterioara. Aceste diferente regionale au fost accentuate de conditiile si resursele naturale specifice zonei litorale. De asemenea posibilitatea de comunicare prin navigatie de cabotaj a amplificat dinamica relatiilor de schimb cu comunitatile din sudul Peninsulei Balcanice si chiar din spatiul egeo-anatolian. De aceea particularitatile aspectului vest-pontic se mentin si în etapa Gumelnita A2, spre deosebire de restul arealului gumelnitean unde procesul de uniformizare culturala estompeaza tot mai mult aspectele regionale. Totusi ele nu pot constitui elemente definitorii pentru o noua cultura; tehnicile de constructie a locuintelor, de producere a ceramicii grafitate, tipurile de unelte si arme, dar mai ales canoanele plasticii sunt comune cu cele din restul arealului gumelnitean.

Fisiere in arhiva (1):

  • Cultura Gumelnita in Centrul si Sudul Dobrogei.doc