Dimitrie Cantemir - Rege între Filosofi și Filosof între Regi

Introducere

Neamul nostru n-a dus niciodată lipsă de talente. Tot ce rămîne în urma unui om este numele. Sîntem un popor norocos, fiindcă noi, spre deosebire de alte popoare, nu trebuie să ne născocim strămoşii. Noi îi avem. Multe din paginile care s-au scris sînt valabile şi pe viitor. Cînd ne întoarcem în vremuri, ne întîlnim cu Dimitrie Cantemir

Cu toate că s-au scurs 335 de ani de la naşterea lui, fiecare om e gata să încuviinţeze că acest nume emană impulsul neamului. Timpul este nemilos. El este ceva care distribuie tuturor lucrurilor toată durata lor precisă şi le face să participe la ce a fost, este şi va fi, fără ca el însuşi să devină durată în înţeles sensibil. Cu el se duce şi rămîne trecutul istoriei noastre. El a formulat probleme şi a căutat să le soluţioneze, aducînd contribuţii ce merită să fie consemnate şi cunoscute.

Dimitrie Cantemir a fost cel mai mare reprezentant al umanismului românesc. A avut o formaţie enciclopedică cu preocupări în diferite domenii: istoria, filozofia, literatura, matematica, limbi orientale, muzica. Ca om al renaşterii, Dimitrie Cantemir şi-a desfăşurat activitatea într-o epocă a înfloririi a culturii române. A fost o personalitate multilaterală, care a realizat prima sinteză a culturii naţionale, pregătind apariţia iluminismului. Marea majoritate a operelor sale se bazează pe o vastă documentaţie, folosind izvoare străine în limbile germană, franceză, rusă, polonă, turcă. Multe lucrări au fost elaborate iniţial în limba latină.

Ca domnitor, în scurta sa domnie Cantemir a dovedit vederi progresiste. A înlăturat vechile funcţii boiereşti; i-a scutit pe ţărani de o parte a din dări; a obligat mănăstirile să plătească dări; a urmărit formarea unui stat centralizat ,care să limiteze puterea marilor boieri; a realizat a alianţă antiotomană cu Petru I., ţarul Rusiei. Pentru meritele sale ştiinţifice şi literare, Dimitrie Cantemir a fost ales membru al Academiei din Berlin.

În 2008 este marcat jubileul de 335 de ani de la naşterea lui Dimitrie Cantemir şi de 300 de ani de la naşterea lui Antioh Cantemir. Dimitrie Cantemir a fost domn al Moldovei (1693 si 1710-1711), cărturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog, scriitor şi om politic.

1. Viaţa şi activitatea lui Dimitrie Cantemir

Acest savant de renume european s-a născut la 26 octombrie 1673, într-o familie de moldoveni din ţinutul Fălciului. Tatăl învăţatului era un om fără carte, dar foarte isteţ, Constantin Cantemir, domn al Moldovei. Cunoştea trei limbi de circulaţie pe timpul respectiv, dar fără a şti să scrie. A fost supus turcilor, dar şi boierilor moldoveni şi la uneltirile celor din urmă. Ordonă decapitarea lui Miron Costin, fapt care care va fi atacat de fiul său mai târziu, într-o scriere memografică.

Instrucţia o primeşte în familie, de la dascălii şcoliţi în Lipsca şi Viena, învăţând limbile greacă, latină, română, italiană. La vârsta de 15 ani este trimis la Constantinopol studiind la o şcoală de dimensiunile celor din occident, formându-şi o cultură de admirat. A stat la Constantinopol aproape 20 ani.

După moartea tatălui său a fost ales domn, de boierii mari, dar turcii, plătiţi de Constantin Brâncoveanu (domnul Ţării Româneşti), nu l-au recunoscut ci au impus la tronul ţării pe un domn muntean de încredere al turcilor şi al lui Constantin Brâncoveanu. Acest moment devine subiect pentru lucrarea artistică: “Istoria ieroglifică sau lupta dintre noroc şi corb”. Scriitorul se întoarce la Constantinopol, învaţă turca, araba, persana, devenind primul nostru orientalist. În 1697 ia parte la lupta de la Zenta, unde va vedea dezastrul armatelor sultanului, iar situaţia de pe câmpul de luptă I-a prilejuit scrierea unei cărţi istorice intitulată: “istoria creşterii şi descreşterii Imperiului Otoman”, lucrare care a stat la dispoziţia cercetătorilor mai mult de un secol, fiind aproape înlocuită cu un tratat de istorie turcească, scris de austriacul Iosef von Hammer.