Elite care au aderat la mișcarea legionară

Miscarea Legionara este un capitol din istoria Romaniei interbelice care suscita un interes deosebit si numeroase dezbateri contradictorii. Miscarea Legionara isi are locul sau aparte in cadrul spectrului politic conturat in Romania, dupa Marea Unire. Inchipuindu-ne axa imaginara, putem identifica legionarismul plasat in dreapta ei. Membrii insemnati ai miscarii au contestat plasarea in dreapta politica, sustinand ca legionarismul era un centru absolute al romanismului: “ Dar noi nu putem fi nici la dreapta, nici la stanga, pentru bunul motiv ca miscarea noastra imbratiseaza intregul plan al vietii nationale, nediferentiata in structura ei; miscarea noastra organizeaza in aceeasi masura atat autoritatea, cat si libertatea.” Legionarismul si Miscarea Legionara, expresie spiritual-politica a generatiei interbelice, finalizeaza un intreg current de dreapta bine definit inca de la jumatatea secolului al XIX lea. Se poate afirma ca Miscarea Legionara este expresia nationalismelor anterioare, ale caror aspecte si elemente sunt exploatate, adoptate si adaptate realitatilor interbelice. Aparitia M.L. se inscrie de altfel in noul val al nationalismelor europene, emergenta nationalismului crestin romanesc in perioada interbelica se produce intr-o similaritate perfecta cu resurectia/ revirimentul Dreptei europene. Totusi, fenomenul este generat si de cauze complexe care tin de intrarea Romaniei Mari, reintregite, intr-o noua etapa a evolutiei sale istorice. Etapele esentiale ale Miscarii sunt:

I) 1919- 1927 - antecedentele

II) 1927- 1938 – fondarea si ascensiunea

III) 1939- 1945 – ascensiunea la putere, guvernarea din 1940-1941, rebeliunea din 1941, cabinetul Horia Sima (1944-1945)

IV) dupa 1945- exilul legionary in ‘lumea libera’, iar in tara, infruntarea terorii comuniste de catre elementele legionare de toate categoriile.

Dupa parcurgerea primei faze, in care Corneliu Zelea- Codreanu, alaturi de altii, a activat in Liga Apararii National- Crestine a profesorului A. C. Cuza, discipolul si-a creat propria organizatie la 24 iunie 1927: Legiunea Arhanghelului Mihail(alaturi de Ionel Mota, Ilie Garneata, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici). In anii crizei economice, 1929-1933, se extinde activitatea Legiunii; in 1930 este creata organizatia politica a Legiunii – Garda de Fier ( scopul declarat al Garzii era organizarea luptei contra bolsevismului din Romania). Crearea Garda de Fier ca grupare politica a marcat inceputul extinderii M.L. la nivel national. In 1931, ministrul de interne Ion Mihalache dizolva Garda; in iunie 1931, M.L. participa pentru prima data la alegerile parlamentare, participare insotita de cateva succese immediate(locuri in Parlament). In 1932 are loc a doua dizolvare a Garzii de Fier, dictate de guvernul Iorga – Argetoianu; tot in 1932, in iulie, Garda obtine noi succese in alegerile parlamentare(73000 de voturi obtinute, ce i-au asigurat 5 mandate in Camera). In decembrie 1933, Garda este official dizolvata printr-un Jurnal al Consiliului de Ministri prezidat de I.G. Duca. In 1934-35 se reconstituie partidul legionar Totul pentru Tara.

Aparitia M.L. a fost generate de cause complexe ce tin de intrarea Romaniei reintregite intr-o noua etapa a evolutiei sale istorice. Traiectoria Romaniei Mari spre modernizare a fost blocata de multiple carente, carente care au macinat si (fragile) democratie interbelica. Din momentul aparitiei sale, M. L. s-a vrut un fel de instrument de asanare morala, capabil sa anihileze toate defectele/tarele sistemului politic romanesc interbelic: coruptia, demagogia, politicianismul; de asemenea, M.L. s-a vrut a fi o contrapondere a comunismului.

Doctrina legionara a fost legata in mod decisive de personalitatea lui Corneliu Zelea Codreanu. Unii istorici straini au considerat legionarismul drept o veritabila revolutie cu un pronuntat caracter moral, o manifetare autentica a spiritului romanesc originar, si, opinau ca, in raport cu fascismul si national- socialismul, M.L. prezinta o tipologie aparte. Originalitatea ei ar fi constat atat in personalitatea lui C. Z. Codreanu( identificat mai curand cu un lider de secta, decat cu un om politic propriu-zis) , cat si in influenta foarte puternica pe care ortodoxia o avea asupra fenomenului legionar. Cea mai importanta si charismatica personalitate a Legiunii, dupa C.Z. Codreanu, Ion Mota, conferee sintezei dintre religiozitate ortodoxa si dimensiunea nationalista o importanta extraordinara, definitorie pentru chiar perspectivele neamului romanesc: “Sa nu lasam copiilor nostril o viata in care vor fi pierdut pe Christos.”