Familia Rășcanu - familie de boieri din Vaslui și ținutul Falciului

1. Originea familiei

Rășcăneștii reprezintă una dintre familiile moldovenești cu o îndenlungată istorie în zona Vasluiului și nu numai. Primele atestări ale existenței rășcăneștilor o identificăm într-un act de întărire a proprietății, un act de vânzare cumpărare. Actul datează din 7008 de la facerea lumii, după Hristos datarea fiind anul 1500, și în care Ștefan cel Mare întărea actul de vânzare a unei părți din satul Rășcanii de Sus aflat pe Teleajina de la Vaslui, și în care se prezentau proprietarii rășcani: Oană Rîșcanul și surorile sale Sora, Nastea și Cerna dar și un văr numit Duma.

Uricul are o însemnătate și mai mare deoarece prezintă atât valoarea tranzacției, numele cumpărătorului dar și titlurile vechi de proprietate prin care Rășcăneștii își demonstrau dreptul de proprietate. Cu ajutorul acestor acte identificăm și ascendenții celor 5 veri primari, Oană Rîșcanul, Nastea și Cerna fiind copiii lui Musa, în timp ce Călin era tatăl lui Duma Râșcanul, aceștia trăind în jurul sfârșitului de domnie a lui Alexandru cel Bun. De asemenea, actele doveditoare ale dreptului de proprietate îl prezintă și pe bunicul celor 5 veri, pe Duma Râșcanul, care a trăit la începutul secolului al XV-lea, el fiind cel care a pus bazele satului aflat în fundul Teleajnei, și care este traversată de apa Râșcăi ce curge dinspre Cârlești și Râșcani și trece pe lângă bisericuța din Draxeni.

Gheorghe Ghibănescu afirmă și existența unui Râșcan cel Bătrân, care ar fi trăit în perioada descălecătorului Bogdan Vodă, estimativ pe la 1350.

Însă revenind la actele oficiale, prezența atâtor urmași din rândul Râșcanilor a dus inevitabil și la o rebotezare a zonei după numele familiei dominante.

Astfel, Râșcanii, ca sat, a fost intemeiat la început de secol XV, încă din 5 iunie 1469 se afirmă prezența unei zone Rățcani, în actul de întărire a proprietății, realizat de Ștefan Vodă viteazului său Vlad Mursă, care era stăpân acum asupra Albeștilor de pe Strefenicdar și un alt loc pustiu la fântâna din obârșia Largei, ce se afla conform uricului mai sus de Râșcani.

2. Etimologia numelui

Numele de Râșcan a fost asumat oficial de către urmașii primului stăpân de pe Teleajina, astfel fii lui Duma Râșcanul, și mai apoi strănepoții, și-au spus Râșcanu. Dacă realizăm o descompunere a termenului Râșcani identificăm cuvântul de bază Râșc și sufixul ani. Printr-o asociere firească a cuvântului de bază, regăsim Râșca drept o apă prezentă în județul Suceava aflată lângă o biserică ctitorută în timpul domniei lui Petru Rareș, în jurul anului 1540. Totuși, cea mai veche atestare a cuvântului Râșca o regăsim pe piatra de mormânt a Anastasiei, mama lui Alexandru Lăpușneanu.

Din punct de vedere analitic, cuvântul Râșca se aseamănă și cu nume de persoane (Rașcu), de localități (Rașcov) și chiar plante (râșcovi). Printr-o asociere asemănătoare, râșca ne determină să ne gândim și la numele pe care ungurii îl dădeau spre a-i eticheta pe sârbii stabiliți în sudul Ungariei (Rascia, Rasciani).

În cazul numelui propriu Rașcu, acesta provine de la numele Toderașcu. Însă asocierile anterioare sunt puțin valide, cel mai probabil, numele râșca își are originile în slavonescu risca, rîșca, și care descrie termenul de pârâiaș, apă mică. Acest lucru este verificabil și în cazul românesc, unde atât apa Râșca din județul Vaslui cât și Râșca din județul Suceava reprezintă ape cu albie mică.

Și Alex Filippiade își îndreaptă atenția asupra etimologiei cuvîntului Râșcanu, acesta afirmând că Rîșca nu provine din slavonescu risca, ci din ruteanul rićca, prima versiune fiind cea de risca, și mai apoi rîșca, și reprezenta diminitivul de la apă, apușoară, dat ulterior unui pârâu și în final ajungând să definească și o localitate.

Același Alex Filippiade afirma că de la rișca a derivat și numele de familie Râșcanu, Rișcanul. Totodată termenii de rișca-rîșca-rișcanu-rîșcanu sunt preponderenți în Nordul Moldovei, în timp ce termenii de reșca-reșcanu-rășcanu este mai prezent în sudul Moldovei și în Muntenia.

3. Localizarea satului

În ceea ce privește localizarea geografică a satului Râșcani, Marele Dicționar Geografic a lui Lahovari îl situa în partea de Nord a comunei Bereasca în județul Vaslui, situat pe Dealul Râșcanilor pe o suprafață de 286 de hectare, din care 27 de hectare de pădure și 149 hectare loc de cultură, fânaț, imaș al proprietății .

Și Gheorghe Ghibănescu se axează pe situarea în relief a Râșcanilor, precizând că Râșcanii vin pe Teleajina, pârâu ce izvorăște din dealurile pe care se regăsește Râșcani și care primește în albie alte pârâiașe din zonă precum Boțoaia, pârâul Teleajina traversând sate precum Bereasca, Teleajen, Ciofeni și se varsă în dreptul satului Buloaia în Bârlad, în zona gării Bălteni.

Lungimea pârâului Teleajinei este de aproximativ 18 km de la Râșcani la Buloaia.

Sate cu nume de Râșcani mai identificăm pe Jigălia la Fălciu și la Lehneștii-Rîșca la Botoșani.