Marea dezbatere

Reforma Agrară

Reforma Agrară din anul 1921 reprezintă dezbaterea si necesitatea unor schimbari prin care se urmărea după sfârşitul Primului Război Mondial exproprierea şi împroprietărirea ţăranilor care nu aveau pământ sau reîmpărţirea pentru cei care deţineau mari suprafeţe de pământ cum ar fi moşierii.

1. Problematizare:

Odată cu sfârşitul primului război mondial şi crearea României Mari, a apărut şi necesitatea înfăptuirii unor transformări fundamentale, prioritar fiind domeniul agrar, pe de o parte datorită ponderii pe care agricultura o avea în cadrul economiei naţionale şi populaţia rurală în totalul populaţiei ţării, iar pe de altă parte din cauza consecinţelor negative ale războiului.În contextul acestor consecinţe, România se confruntă cu o serie de probleme: redresarea producţiei vegetale şi animale, refacerea inventarului şi a gospodăriilor distruse, înfăptuirea reformei agrare.

De ce a avut loc Reforma Agrară din 1921 ?

Aceasta reforma a avut loc deoarece se urmarea expropierea, pentru cauza de utilitate naţională, a 2 milioane de hectare, cu despăgubire în renta de stat. Expropierea urma să se facă din proprietatea moşiereasca, domeniile statului şi cele ale coroanei, precum şi din proprietatea instituţiilor publice, a cetăţenilor străini şi a absenteiştilor.

De ce Reforma Agrară din 1921 a avut loc atât de târziu ?

O cauză care a făcut ca Reforma Agrară din 1921 să fie pusă în aplicare atât de târziu a fost aceea că moşierilor care deţineau mari suprafeţe de pământ nu le convinea ca o parte din pământul lor să le fie luat cu scopul de ai împroprietării pe ţăranii care nu aveau în proprietatea lor pământ.

A reuşit Reforma Agrară din 1921 să aducă o rezolvare definitivă chestiunii ţărăneşti ?

Reforma Agrară din 1921 a rezolvat doar jumătate din problemele de atunci, astfel şi după reformă jumatate din ţărani tot nu dispuneau de propietăţi. Acestă problemă legată de împroprietărire a fost rezolvată şi finalizată abia în anul 2007.

Astăzi mai discutăm de problema chestiunii ţărăneşti ?

Da, şi astăzi mai este discutată problema chestiunii ţărăneşti, dar titlurile de propritate referitoare la pământ au fost date şi anul finalizării acestor probleme a fost 2007.

2. Situaţia chestiunii ţărăneşti la sfârşitul Primului Război Mondial

Dimensiunea agrară

Distribuirea propietăţiilor funciare în Bucovina şi Transilvania îi avantaja pe ţăranii care luaseră parte la război sau care au suferit din cauza lui.

În Basarabia distribuirea propietăţiilor s-a făcut dupa alte criterii. Se asigura înzestrarea ţăranilor cu loturi situate la distanţe cât mai mici de sediul exploataţiilor. De la dreptul de împropietărire erau excluşi în toate provinciile, cei care produseseră acte de duşmănie faţă de ţară. Mai erau excluse persoanele considerate incapabile de a cultiva pământul.