Rolul și însemnătatea domniei lui Mihai Viteazul(1558-1601)

Prezenta lucrare este un eseu dedicat memoriei lui Mihai Vodă cunoscut și ca Mihai Bravu sau Mihai Viteazul,primul unificator al românilor,cel care a pus mai presus de toate unitatea și libertatea românilor.Prin puținele mele cuvinte doresc să aduc un elogiu Măriei sale Mihai Vodă.

Îndrăznesc al compara pe Mihai Viteazul cu Burebista și argumentez această comparație cu faptul că Burebista a fost primul unificator al Dacilor iar Mihai Viteazul a fost primul unificator al urmașilor Daco-Romanilor.Și dacă despre primul nu avem destule surse istorice și dovezi palpabile ,despre Domnitorul Mihai Viteazul avem nenumărate și diferite surse istorice de necontestat, atât scrise cât și palpabile.

Lope de Vega, unul dintre cei mai importanți scriitori din istoria Spaniei contemporan cu Mihai Viteazul îl descria astfel:

„Furios, lat în spate, înfățișare și statură de uriaș, ochi mari, fruntea netedă, păr cârlionțat, nas lung ascuțit, încruntat, cu barba măruntă, oacheș la față, bun de picior, strașnic vorbăreț, iar în atacurile ce le dă cel dintâi se repede și mai adânc în vălmășag pătrunde. Nu se rade și nici nu se sulemenește. Nu cunoaște ce-i olanda, nici parfumurile, iasomie ori vraier, nu caută patul moale. Nici nu mănâncă numai fazan”.

Scriitorii greci Stavrinos și Paramedes au scris cronici și poeme despre Mihai Viteazul .În cronica sa Stavrinos îi mustră pe unguri și pe alemani pentru uciderea lui Mihai Viteazul ”ați călcat jurămintele ce făcuserăți, v-ați arătat perfizi și nelegiuiți părăsind pe creștini carii era onoarea voastră și îmbrățișând pe turci carii era dușmanii voștri. Dară voi, ca și aceștia, sunteți păgâni nebotezați și măgari, fără adevăr, fără lege, câini spurcați, credința nu este în voi nici cât într-o oală găurită. Unul Mihai știa să vă facă să uitați toate minciunile voastre și de aceea l-ați mâncat, orbi și măgari ce sunteți.”

Traducerea preluată și adaptată din: A. Papiu Ilarian, Tesaur de monumente istorice pentru România, Tom I, București, 1862

Și totuși cine a fost ,unde sa născut,ce a făcut,cum,unde și în ce fel voi încerca să relatez pe scurt în această lucrare.

Mihai s-a născut cel mai probabil în anul 1557/1558, în Orașul de Floci (lat.floccus=lână proaspat taiată), situat la vărsarea Ialomiței în Dunăre, localitate azi dispărută. Mama sa s-a numit Teodora. Ea era sora lui Iane Cantacuzino, care a ajuns ban al Olteniei fiind o persoană foarte influentă. Identitatea tatălui lui Mihai este disputată. Unii cercetători consideră că el este fiul legitim al lui Pătrașcu cel Bun, alții că este fiul nelegitim al aceluiași. Sunt istorici care afirmă că Mihai nu are nici o legătură cu voievodul Pătrașcu cel Bun.

”Originea lui Mihai Viteazul este o problemă nedezlegată încă, e un semn de întrebare al istoriografiei românești”, afirmă Constantin C. Giurăscu în ”Istoria Românilor”. Și într-adevăr se știu foarte puține despre originea și copilăria marelui voievod.

Alte documente, aflate în custodia Academiei Române, precum și specificațiile din Condica episcopiei Rîmnicului, atesta că Mihai Viteazul s-ar fi născut la Drăgoești, localitate aflată pe partea stîngă a Oltului, județul Vîlcea.

Din scrieri bisericești aflăm un lucru clar: Mihai Viteazul (n. 1558 - d. 1601) a fost Domn al Țării Românești între anii 1593-1601, al Transilvaniei (1599-1600) și al Moldovei (1600), realizând prima unire de facto a celor trei țări medievale de pe teritoriul României contemporane. În timpul domniei sale a inițiat o serie de măsuri organizatorice care au influențat profund viața religioasă a românilor și a fost un important ctitor de sfinte lăcașuri.