România în perioada revoluției industriale

Privind de-a lungul timpului societatea umana, putem descoperi ca existe anumite praguri de dezvoltare, fiecare dintre acestea ducand societatea pe planuri superioare de organizare si existenta. Aceste praguri au fost denumite de catre specialisti revolutii. Prima mare transformare a societatii umane a fost sedentarizarea si intreruperea migrarii. Aceasta a coincis cu dezvoltarea primelor activitati pe care le putem denumi ca fiind economice: agricultura si cresterea vitelor. Tot in aceasta perioada putem afirma ca au aparut in mod sistematic si primele forme de comert intre societatile agricole si cele de crescatori de animale. A doua mare transformare o reprezinta revolutia industriala. Dezvoltarea masinilor a intrerupt munca predominant manuala si a lasat locul dezvoltarii productiilor de serie. Dar aceste transformari nu au avut loc numai la nivelul producatorilor, ci pe intreg lantul care porneste de la fabrica de productie si se termina cu consumul final. Au fost afectati si en-grossisti, si transportatorii, si detailistii, adica toti agentii economici.

Economia. In secolul al XVIII-lea, agricultura cuprinde aceleasi produse ca in epocile precedente – indeosebi graul, orzul, si meiul; porumbul, introdus in secolul precedent, cunoaste acum o extindere deosebita ;tutunul, impus la o dare speciala, tutunaritul;documentele arata de asemenea continuitatea si sporirea culturilor viticole – la Odobesti se constata munca salariata pe vremea lui Brancoveanu – a livezilor cu pomi, a gradinilor cu zarzavat, a fanetelor si pasunilor.Cresterea vitelor ramane insa cea mai importanta ramura si productive pentru comert, mai ales pentru export. Apicultura este inca mult raspandita.Utilajul agricol ramane acelasi ca mai inainte.

In minerit, extragerea sari care se exporta permanent la sud de Dunare, pana la Instambul si mai departe chiar, ramane pe primul loc.S-a contiunuat extragerea pietrei din cariere, a aurului din nisipurile unoe raiuri, a pacurei si a silitrei. In Transilvania, sarea se scotea, ca si in trecut:la Dej, Turda, Cojocna, Ocna Sibiului; aurul si argintul, la Baia Mare si Baia Sprie; plumbul si argintul la Rodna iar fierul la Ghelar, Rimetea si alte locuri.Incepe folosirea muncii salariale, care creste continuu ca pondere – alaturi de aceea obtinuta prin obligatia robotei feudale ; s-au infiintat scoli speciale montanistice ppentru pregatirea specialistilor in exploatarile miniere.

Mestesugurile de pe domeniile boieresti sunt in scadere; cele satesti sunt insa in plina activitate, iar inele sate poarta chiar numele mestesugului practicat.Instalatiile tehnice rurale actionate de apa curgatoare se inmultesc sensibil in tarile ramane de-a lungul sec al XVIII-lea.Pe primul loc vin cele pentru macinatul boabelor si anume: morile de apa, cu ciutura ; cu roata vertical ape vase – la care se adauga fireste si morile (putine) miscate de vant. Sporeste si numarul instalatiilor pentru obtinerea uleiului (uleinitele) alcatuite din piue speciale cu roti hidraulice verticale si cu pisalogi – ciocane, teascuri si prese.Pentru textile, functioneaza in continuare: pivele, pentru indesarea postavului; darstele – servind la ingrosarea tesaturii, operatiune ce are loc in “cosul de ingrosat”; valtorile, folosite la spalarea tesaturilor pentru a le face mai paroase. Alte instalatii, tot hidraulice, prelucreaza lemnul – herastraele sau joagarele – ori servesc la reducerea minereurilor aurifere si feroase.

In acest secol, mestesugurele orasenesti ocupa ponderea principala, producand bunuri alimentare, articole de imbracaminte si incaltaminte, de uz casnic. Organizarea in bresle se consolideaza tot mai mult, iar hrisoavele eliberate de domnie, pastrate in deosebi din a doua jumatate a sec al XVIII-lea, cuprind reguli detaliate de organizare.

Manufacturile se inmultesc in cele trei tari (in special in Transilvania) anuntand viitoarea evolutie spre productia capitalista.Constatam ca numarul muncitorilor unora dintre aceste manufacturi e insemnat – cazul, de pilda, al manufacturilor de postav – si ca incepe a se introduce diviziunea muncii. .