Suprimarea cordonului de la Nistru și unificarea vamală a Basarabiei cu Gubernele sale

Introducere

Rezultatul unor noi raporturi de forţe care s-au creat către sfârşitul sec. al XVII-lea în Europa de Sud-Est au influenţat hotărâtor evoluţia Ţărilor Române. Spaţiul românesc, aflat într-o zonă strategică unde se ciocneau interesele geopolitice ale Marilor Puteri, care concurau la moştenirea posesiunilor otomane, a devenit arena de confruntări militare, rezultatul cărora a fost cotropirea şi anexarea de către forţele străine a unor teritorii româneşti. Prima perioadă începe cu anexarea teritoriului dintre Prut şi Nistru la Imperiul Rus potrivit Tratatului de la Bucureşti din 16 (28) mai 1812 şi se încheie cu lichidarea în 1828 a autonomiei Basarabiei, suprimarea cordonului vamal de pe Nistru şi cu unificarea vamală a provinciei cu guberniile ruse prin Regulamentul din 26 septembrie 1830. În această perioadă Basarabia este separată de guberniile ucrainene şi ruse prin cordonul sanitaro-vamal de pe Nistru, iar de ţările europene – prin cel de pe Prut şi Dunăre. Pentru o anumită perioadă de timp, până în 1828, Basarabia deţine statutul de autonomie limitată în componenţa Imperiului Rus. Tot atunci sunt luate măsuri concrete în vederea studierii resurselor economice şi umane ale Basarabiei, sunt trimişi funcţionari şi date dispoziţii administraţiei militare şi civile întru a studia frontiera de apus – la Prut şi Dunăre – în vederea instituirii unui cordon sanitaro-vamal ce ar apăra teritoriul nou-anexat nu numai de pătrunderea molimei, exodul populaţiei din regiune în Moldova de peste Prut, dar care l-ar pregăti, în ce priveşte instituţiile vamale şi de carantină, pentru o administrare economică eficace, o includere cât mai grabnică şi sigură a regiunii în sistemul pieţei interne ruse etc.Aceşti funcţionari aveau menirea de a studia în teren specificul administrării teritoriului, instituţiile sociale, fiscale, administrative, juridice etc.Teritoriul este subordonat, integral şi profund, unui sistem birocratic şi legislativ complet străin – celui rusesc. Astfel intervin treptat schimbari esenţiale atît în plan ecomonic, social şi politic.

După părerea mea tema acestui referat „Suprimarea cordonului de la Nistru şi unificarea vamală a Basarabiei cu Gubernele sale” este o temă înteresantă şi actuală deoarece luminează asupra anumitor factori ai anexării Basarabiei şi politicii de integrare dusă de Imperiul Ţarist în aceea perioadă. Cordonul sanitaro-vamal de la Nistru limita foarte mult dezvoltarea economică a Basarabiei aceasta influenţind şi modul de viaţa a populatie care se ocupa cu agriculura şi meştesugurile la un nivel înapoiat. Iar taxarea dublă la vamă înrăuăţea şi mai mult situaţia comerciantilor de aceea suprimarea lui ere relevantă în evolutia de mai departe a Basarabie.În devoltarea cărei însaşi imperiul era cointeresat de aceia cu paşi înceţi Basarabia o fost integrată prin unificarea vamală cu guberniile ruseşti urmînd apoi rusificarea partială a acestui teritoriu.

Capitolul I Suprimarea cordonului sanitaro-vamal de la Nistru

Subcapitolul 1:Instituirea cordonului sanitaro vamal

Prin tratatul din Bucureşti, din 16-28 Mai 1812, s-a stipulat anexarea Basarabiei la Imperiul Ţarist, care promova o politică colonial-expansionistă, însă ce n-a inclus imediat acest teritoriu în sistemul economic şi politic al Imperiului, dar pentru o perioadă de timp l-a separat de guberniile ruse prin cordonul sanitaro-vamal de la Nistru, iar de pieţele tradiţionale europene – prin cel de la Prut, Dunăre şi litoralul de nord-vest al Mării Negre.

Specialişti în istoriografai rusă a sec. al XIX-lea menţionau că cordo¬nul sanitaro-vamal de la Nistru este depăşit şi frânează dezvoltarea comerţului, şi a întregii economii a Basarabiei . În istoriografia postbelică din Republica tangenţial s-au referit la această problemă istoricii V.I. Jukov, I.G. Budak, M.P. Muntean, Ia.S. Grosul, E.I. Drujinina, I.A. Anţupov , care au constatat prezenţa până în 1831 a cordonului sanitaro-vamal de la Nistru şi consecinţele lui nefaste pentru dezvoltarea comerţului dintre Basarabia şi guberniile ruse.

Cordonul sanitaro-vamal de la Nistru a fost instituit în 1793, după anexarea la Rusia, conform Tratatului de la Iaşi, a teritoriilor din partea stângă a Nistrului . Nefiind păzit cu mare stricteţe de corpul de grăniceri, el includea două carantine – de la Dubăsari şi de la Movilău, patru oficii vamale – de la Dubăsari, Movilău, Iagorlâk, Maiaki şi două puncte vamale – de la Isakoveţ şi Parcani, care intrau în componenţa districtelor vamale Dubăsari şi Odesa .

Oficial, doar prin aceste puncte se permitea trecerea, în baza documentelor corespunzătoare, a persoanelor care veneau sau plecau din Imperiu, importul şi exportul mărfurilor. Căile comerciale principale duceau spre Poartă Otomană şi unele posesiuni ale Imperiului Habsburgic. La trecerea frontierei, de la fiecare persoană se percepea o taxă, iar mărfurile erau supuse impozitului conform tarifului vamal din 1797. Carantina, atât pentru oameni, cât şi pentru animale şi mărfuri, se respecta timp de 10-14 zile în condiţii nefavorabile. Sustragerea de la această operaţie se pedepsea foarte sever, inclusiv cu moartea .După anexarea Basarabiei la Rusia frontiera Imperiului este transferată pe râurile Prut, Dunărea şi pe litoralul de nord-vest al Mării Negre, unde urma să fie constituit un nou serviciu vamal şi de carantină.