Cultura Bizanțului în secolele VII-XIII

Referat
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 12 în total
Cuvinte : 4517
Mărime: 31.46KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Emil Molcut

Extras din document

Daca epoca lui Justinian întrunind laolalta atatea calitati si defecte, personalitatea lui Justinian este greu de definit. A fost mai putin bizantin si mai degrabã cel din urma împarat roman. Pentru ca el a urmarit cu tenacitate restaurarea Imperiului Roman, ale carui resturi si le împartisera barbarii. Se socotea suveranul regilor barbari stabiliti pe teritoriul roman. Aceasta a fost cheia de bolta a ; politicii sale externe.A fost primul din împãratii romani care s-a aratat, în vorba si fapta, stapanul absolut al romanilor,dupa cum remarca istoricul Agathias. Ca legiuitor, campion al religiei, cap suprem al bisericii, dea carui vointa depindea totul, Justinian avea o dispozitie naturala pentru controversele religioase, considerabile cunostinte teologice si un real talent pentru oratorie. Lua decizii în materie dedogme.

A fost o vreme de inflorire , atat culturii scrise , cat si artistice , etapa cuprinsa intre 610 si 717 adica perioada heraclida , a fost socotita cea mai sumbra , sub acest aspect din toata istoria Bizantului . Faptul se explica prin situatia politica a imperiului , prima intre expansiunea persona si cea araba , ultima ajungand pana in fata capitalei . Oamenilor le-a ramas putin timp ca sa se dedice culturii , mijloacele lipseau incat ea a devenit aproape un lux , nu intotdeauna la indemana celor dotati , dovada ca , in aceasta perioada , Bizantul nu a avut istorici . Evenimentele din vremea imparatului Heraclios ne sunt cunoscute multumite entuziasmului unui diacon de la biserica Sfanta Sofia , Georgios Pisidios , fata de succesele militare ale guvernului sau , fata de care nutria o admiratie sincera , Heraclios era eroul sau preferat . In versuri , nu lipsite de talent , Pisidios a lasat descrierea campaniilor celui ce va fi primul bazilic al imperiului , versuri ce dau celor trei lucrari istorice ale sale caracterul de epopee . Acestea sunt :

1. Expediatia Imparatului Heraclios impotriva persilor ;

2. 2. Ofensiva avarilor asupra Constantinopolului si infrangerea lor datorata aparitiei miraculoase a Sfintei Fecioare ;

3. 3. Heracliada , acesta din urma fiind un panegiric la adresa victoriei decisive , Heraclios asupra persilor .

Un poem fizologic – teologic , Hexameron , este tot opera lui Pisidios . Conceputa in stil metaforic , lucrarea incepe cu Facerea Lumii realizata de Atotputernic in sase zile , o aluzie la cei sase ani de lupte ai lui Heraclios cu persii soldate cu victoria asupra “ paganilor “ , fapt interpretate de autor ca o a doua Creatie , o referire , evident , la imperiu . Talentul lui George Pisidios a fost apreciat nu numai in epoca , secolele urmatoare i-au pastrat amintirea el fiind luat nu o data ca un model panegiric inclusive in lumea slavo-rusa , unde o variant in traducere a Hexameronului a circulat in veacu XI , cneazul laroslav cel intelept pare sa o fi cunoscut.

Daca in perioada heraclida istoricii au lipsit , stilul a cunoscut o mare raspindire . Spre deosebire de istoricii , cronicarii incep nararea evenimentelor de la primele marturii biblice ale existentei create apoi , cu fantezie faptele stabilind o linie intre “ Inceputuri “ si Imperiul de Rasarit. Viata imparatilor , succesiunea lor sunt redate cronologic , dar cauzalitatea unor intamplari sunt raportate la vointa lui Dumnezeu a carui imagine pe pamant este “ Unsul sau “ , cel investit cu har divin prin incoronare.

In domeniul teologiei retine atentia Maxim Confesorul , aparator al ortodoxiei , in cearta bisericii cu monofizitii . El explica limpede fara sofisme greu de inteles , mistina crestina fapt ce a facut Maxim Confesorul sa fie considerat intemeietorul misticismului bizantin. Ideile lui au circulat in tot Occidentul , nu numai in Orient , ele au stat la baza gandirii filozofice a lui John Scott Erigeria , a carui admiratie pentru teologul bizantin se vede din elogiul ce il aduce celui “ mai eminent dintre magistrii “ , “ atotstiutor “ , in materie de dogma si materie filozofie religioasa. Intre zidurile manastirilor , in linistea resedintelor episcopiale bagiografiile au aparut ca gen literar preferat . Ele sunt ilustrate de un anume Sophronius , patriarh al Ierusalismului sau de un anume Leontius , episcope de Neapole si Cipru , acesta din urma cunoscut dat fiind ca a scris Vietiile Sfintilor intr-un limbaj popular , accesibila maselor de credinciosi ,carora sa le intretina gustul pentru o astfel de lectura , intr-o vreme in care incepea sa se vada infulentele din lumea musulmana araba . Poate cel mai bine acest contact se vede in muzica religioasa , in asa numitul “ Cantec liturghic bizantin “ . Inceputul la facut un canonic Andrei , care a trait mult timp in Siria si Palestina , dup ce aceste provincii fusesera ocupate de arabi acesta , el a adus unele schimbarii muzici intro-duse in biserica . Canonicul Andrei a transformat incantatiile si imnurile imbinate pana atunci intr-o maniera exclusiv greceasca , intr-un cant religios original , adecvat misticii ortodoxe .

Cultura bizantina , la randul ei a imprumutat culturii arabe forme de exprimare , mai ales in arhitectura religioasa . De pilda , moschea lui Omar (687 – 690) din Ierusalim , este o constructie pur bizantina , impunatoare, cu o cupola deasupra unei sali poligonale cu altar si amvon , plasat in partea dinspre rasarit , ultimele doua accesorii fiind de inspiratie exclusiv crestina . Asa cum se prezinta moschea lui Omar , este o constructie total diferita de lacasul de rugaciune din vremea lui Muhamad . Perioada isauriana , spre deosebire de cea heraclida , a fost deosebit de fecunda sub aspect cultural . Disputele teologice , din epoca iconoclasta , au insemnat atatea dezertati scrise ; din nefericire , ceea ce sa pastrat din provincie cu precadere de la partida iconodula , deoarece , ajunsa in final la putere , ea s-a razbunat pe gruparea adverse distrugand lucrarile iconoclaste. Nu a fost numai dorinta de razbunare ., tot ce amintea de distrugatorii de icoane , mai ales propaganda lor , trebuie uitat , opera lor fiind socotita emanatia insasi a diavolului.

Preview document

Cultura Bizanțului în secolele VII-XIII - Pagina 1
Cultura Bizanțului în secolele VII-XIII - Pagina 2
Cultura Bizanțului în secolele VII-XIII - Pagina 3
Cultura Bizanțului în secolele VII-XIII - Pagina 4
Cultura Bizanțului în secolele VII-XIII - Pagina 5
Cultura Bizanțului în secolele VII-XIII - Pagina 6
Cultura Bizanțului în secolele VII-XIII - Pagina 7
Cultura Bizanțului în secolele VII-XIII - Pagina 8
Cultura Bizanțului în secolele VII-XIII - Pagina 9
Cultura Bizanțului în secolele VII-XIII - Pagina 10
Cultura Bizanțului în secolele VII-XIII - Pagina 11
Cultura Bizanțului în secolele VII-XIII - Pagina 12

Conținut arhivă zip

  • Cultura Bizantului in Secolele VII-XIII.doc

Alții au mai descărcat și

Iconoclasmul Bizantin și Urmările Acestuia în Arta Sacră

Introducere Pornind, de la atacul icoanelor în şcoli, mi-am pus întrebarea: Dacă nu, aceşti oameni care vor să înlăture prezenţa icoanelor, pot...

Bizanțul în secolul XIII

Introducere Tema pe care o tratează această lucrare este o secţiune a istoriei Imperiului bizantin şi anume succesiunea evenimentelor prin care a...

Imperiul Bizantin și Persia Sasanidă - Războiul cu perșii

INTRODUCERE „Istoria este scrisă de învingători” sunt cuvintele rostite de către Winston Churchill, un exemplu fiind modul în care Imperiul...

Economie și societate în Epoca bronzului european

De-a lungul timpului problematica legată de economia și societatea în epoca bronzului european a fost cercetată de mai mulți oameni. Printre...

Dinastia Tudorilor

In secolul XVI un rege sarac ar fi însemnat un rege slab, un rege fara putere asupra parlamentului si nobilimii. Henric al -VII-lea este primul...

Despre Democrațiile Particulare

Are o însemnatate simbolica faptul ca Journal of Democracy – forul numarul unu al teoriei tranzitiei democratice – publica în primul sau numar pe...

Marea Schismă

Marea Schismă din 1054 este un eveniment ce a împărțit creștinismul în două mari ramuri, vestică (catolică) și estică (ortodoxă). Anul în care s-a...

Te-ar putea interesa și

Bizanțul în secolul XIII

Introducere Tema pe care o tratează această lucrare este o secţiune a istoriei Imperiului bizantin şi anume succesiunea evenimentelor prin care a...

Creștinismul în spațiul public european

INTRODUCERE Misiunea creştină este trimiterea Bisericii în lume în vederea propovăduirii Evangheliei la toate neamurile şi a integrării oamenilor...

Cnezatele și Voievodatete Române în Secolele VIII-XI

LUCRARE DE LICENŢĂ Cnezatele şi Voievodatete române în secolele VIII-XI Introducere În decursul secolelor, unele areale au avut un rol mai...

Ai nevoie de altceva?