Cultură și civilizația statelor barbare

In epoca romana limesul renan si danubian despartea doua lumi: la sud- cea romana, la nord- cea barbara. Teoretic, erau despartite doua civilizatii diferite: la sud, una bazata pe agricultura, pe extractia minereurilor, retea de schimb, cu mari metropole si cu un cult imperial suprapus peste cultele locale. La nord- o civilizatie bazata pe o agricultura incipienta, cu comert in stadiu de troc, cu o productie artizanala de uz local, multitudine de etnii vorbind limbi diferite, o varietate de obiceiuri si de credinte transmise pe cale orala.

Insa limesul s-a dovedit a nu fi impenetrabil, nici din punct de vedere comercial, nici din punct de vedere militar. Dupa instalarea barbarilor in Imperiu, cele doua lumi se afla fata in fata. In acest punct al evolutiei, istoricul se confrunta cu cel putin doua dileme:

- care a fost aportul celor doua civilizatii (barbara si romana) la nasterea evului mediu?

- in ce domenii s-a realizat fuziunea barbarilor cu romanii si cu ce efecte?

Demografie si organizare

Pentru a aprecia ce consecinte a avut stabilirea barbarilor in Occident, istoricii au incercat sa faca estimari cantitative. Dar cati au fost barbarii este greu de spus in absenta unor date precise. In istoriografie se impune azi ideea ca numarul lor nu putea fi prea mare, din moment ce sosirea lor n-a bulversat demografia romana. Istoricii inclina sa creada ca ei reprezentau cam 5% din populatia totala a Occidentului. Ca erau atat de putini ne-o dovedeste si teama lor de a nu disparea, concretizata in interzicerea casatoriilor mixte (la vizigoti si ostrogoti, nu si la franci). In ce masura acesti barbari erau purtatorii unei civilizatii uniforme? Se pare ca unii dintre ei- vandalii, ostrogotii- aveau o slaba coeziune etnica sau religioasa, care a contat si ea la rapida lor disparitie.

Din punct de vedere al modului de viata in regatele barbare, a devenit astazi un cliseu istoriografic legarea civilizatiei germanice de un stil de viata mai mult sau mai putin nomad. Desigur, invaziile barbare au provocat declinul oraselor, al economiei monetare. Aceste fenomene au fost mai accentuate in Galia, in timp ce in Italia si Spania aproape toate orasele si- au pastrat daca nu activitatile, cel putin importanta de altadata. Civilizatia urbana n-a disparut total decat in Armoricum si in Anglia.

Totusi, habitatul obisnuit al germanicilor, cel putin in nord, era satul. Etnografii discuta inca daca acesta corespunde noilor transformari sau daca a aparut pe ruinele villaelor romane distruse ( proprietati mari agrare). Exista si alte situatii in care multe sate au reprezentat o continuare a vechilor sate celtice, pe care stapanirea romana nu le-a distrus complet. In ochii contemporanilor se pare ca aceste transformari aparute in urma prezentei barbare au fost foarte lente, din moment ce continua sa se foloseasca pentru habitat acelasi termen roman- villa- din care apoi a rezultat la francezi, de exemplu village. Pe de alta parte, se pare ca si in timpul stapanirii germanice o parte din villaele romane s-au pastrat, fiind importante enclave romane, evoluand apoi spre asa numita villa carolingiana.