Cultura Vechiului Egipt si Mesopotamia

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Cultura Vechiului Egipt si Mesopotamia.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 16 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Florea Eleonora

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Istorie Universala

Extras din document

Egiptul Antic a fost unul dintre cele mai vechi leagane de civilizatie umane. S-a dovedit a fi totodata leaganul de arta cu cea mai lunga durata din antichitate. Istoria artei egiptului antic are o continuitate usor de urmarit, în cele 3 milenii de la sfîrsitul mileniului al IV-lea î.e.n., cînd Egiptul este constituit ca stat, pîna în sec. al VI-lea î.e.n. cînd la 525 î.e.n. invazia persilor pune capat dinastiei saite Si, totodata, culturii egiptului antic.

Istoria civilizatiei si culturii egiptenepoiate fi divizata în 6 mari perioade:

1) Sf. mileniului al IV-lea – 2800 î.e.n. – dinastiile I si a II-a perioada predinastica.

2) 2800-2400 î.e.n., imperiul vechi – dinastiile III-X

3) 2400-1600 î.e.n. Imperiul de mijloc – dinastiile XI-XIV (spre 1700 î.e.n. domnirea Hicsosilor care au fondat dinastile a XV-a si a III-XVI-a

4) 1600-1080 î.e.n., Imperiul Nou(dinastile a VII-a – XX-a)

5) 1080-525 î.e.n. dinastile XXI-XXV. Slabirea si decaderea imperiului

6) 525-332 î.e.n. renasterea saita(dinastiile XXV-XXX)

332-30 î.e.n., perioada elenistica sau ptolomeica

30 î.e.n.-395 e.n., perioada romana si bizantina

-la 641 este afirmata dominatia islamica, perioada în care alexandria ramîne capitala Egiptului – unele dintre placile turnate ale civilizatiei mediteraniene.

Sistemul politic

Sistemul politic al statului sclavagist egiptean s-a bazat, la început, în dinastiile I-II, pe dic-tatura regalitatii si apoi în perioada dinastiei a III pînaa în timpul dinastiei a XXX-a, dea lungul celor 3 milenii de existenta, pe cea a imperiului.

Statul monarhic în forma piramidei sociale a avut baza asigurata de sclavi, oameni liberi, mestesugari liberi, mici functionari, lucratori specializati, artisti. În urmatoarele trepte ascenden-te erau membrii administratiei si armatei cu sefii lor, apoi dregatorii si savantii, marea preotime ocupa locul în imediata apropiere a faraonului, faraonul fiind vîrful piramidei sociale.

Modul de viata

Modul de viata în societatea antica a avut manifestari diverse dar familia era peste tot , ce-lula de baza a societatii.

În Egiptul antic , femeia aristrrocata detinea o pozitie esentiala: i se respectau drepturile pe propietate si zestre; daca ramînea vaduva devinea stapîna casei, capul familiei, copii erau înscrisi în registru tinut de scribul functionar alstarii civile. Femeile îndeplineau si functii de preotese sau regine.

În Egipt locuintele taranilor, pastorilor, pescarilor, mestesugarilor erau case simple, modes-te, de chirpici si din lemn uscat, cu o terasa deasupra. Mobilerul cuprindea cîteva lavite, cufere, dulapuri din lemn si vesela de lut.

Palatele, templele si casele nobilor erau construite din caramida arsa de soare, uneori si din bîrne din lemn. Casele aveau doua nivele si un subsol, precum si o terasa la nivelul superior. Nu existau ferestre, lumina venind printr-o deschidere în acoperis acoperis. În fata caasei se afla un parc cu flori, arbori cu un bazin de apa. Mobilierul era din lemn încrustat si consta din paturi, mese, scaune ,lazi pentru vesela.

Religia

Arta egipteana a fost dominata, mai mult decît oriunde si mai mult decît oriunde, în lumea veche de idologgia religioasa. În arta totul ilustra o ideie religioasasau de autoritate statala. Sen-surile ideologice ale artei în egipt erau stict comandate si impuse prin puterea paturii elericiale si a tronului faraonic.

In Egipt pamîntul apartinea zeitatilor. Religia se prezenta sub forma de zoolatic. Taurul, va-ca, berbecul, cîinele,pisica, leul, hipopotamul, soimul erau divinizate. Omul era înconjurat de forte divine, bune sau rele, care actionau prin intermediul animalelor. De la reprezentarile zoo-morfe s-a trecut apoi la imagini compozite semiumane fantastice- zeita Haton femeie cu cap de vaca, zeul Anubis- barbatul cu cap de sacal, Sebeck- zeul apelor- om cu cap de crocodil, Horus- cu cap de erete.

Divinitatea cea mai mare era zeul soarelui, Amon la care strabate cerul în barca diminetii si în barca serii. Este reprezentat prin discul soarelui si capul sarpelui. Marele Osiris, zeul pamîntu-rilor, era domnul si judecatorul mortilor.

La vechii egipteni exista o conceptie conform careia fiinta omeneasca avea componente multiple. În afara corpului material, fortele spirituale îmbracau doua aspecte diferite esentiale: „AKH” si „KA”. Forta „AKH” se figura în scrierea hieroglifica printr-un ibis si reprezenta prin-cipiul nemuritor si apartinea pamîntului. Forta „KA” era considerata o manifestare a energiei creatoare de viata la care se întorcea orice fiinta dupa moarte. O alta componenta a fiintei ome-nesti era „BA” care întruchipa forta psihica si era reprezentata printr-o pasare cu cap de om.

Fisiere in arhiva (1):

  • Cultura Vechiului Egipt si Mesopotamia.doc

Alte informatii

Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului al Republicii Moldova Colegiul Management Economie si Drept