Democrația antică vs democrația modernă

Introducere

DEMOCRATIA este un sistem de guvernare caracterizat prin participarea cetatenilor la procesul de conducere.

Acest regim politic se defineste prin:

- separatia puterilor in stat ;

- alegeri libere ;

- pluralism ;

- respectarea drepturilor si libertatilor oamenilor ;

- domnia majoritatii si protectia minoritatiilor.

Cuvantul DEMOCRATIE a fost pentru prima data folosit in urma cu aproximativ 2500 ani si provine din limba greaca in care "demos" inseamna popor, iar "kratos"inseamna putere. Prin democratie se intelege puterea poporului, conducerea poporului de catre popor. Democratia a aparut in Atena in secolul al VI - lea inainte de Hristos si a cunoscut o dezvoltare deosebita in secolul urmator, in timpul lui Pericle.

Urmand formula lui Abraham Lincoln, presedintele Stalelor Unite (1809- 1865), democratia (gr. demos, popor si kratos, putere) este ’’guvernarea poporului de catre popor si pentru popor’’. Ea este acea forma de guvernamant in care detinerea puterii este atribuita poporului. Mai precis spus, democratia desemneaza in acelasi timp o doctrina politica, conform careia suveranitatea trebuie sa apartina ansamblului cetatenilor, ca si organizarea politica care rezulta din aceasta doctrina. Democratia se distinge de oligarhie si de aristocratie dar si de autocratie.

Inventarea Democratiei

Inca din Antichitate gandirea politica si-a manifestat preocuparea pentru stabilirea caracteristicilor regimurilor politice, elaborand tipologiile lor mai mult sau mai putin complexe. In Grecia si Roma clasica, in jurul anului 500 i.H., sisteme de guvernamant sustinand participarea populara a unui numar substantial de cetateni au fost construite pe temeiuri atat de solide, incat, in afara unor schimbari ocazionale,au rezistat timp de secole.

Democratia nu este asadar opera secolelor recente. Ideea de democratie a aparut in Grecia antica.Ea a devnit o reactie, "un antidot" impotriva tiraniei fiind alaturata unor concepte ca : "isonomie"(egalitatea tuturor in fata legii), "libertate"(conditie pentru exercitarea drepturilor politice), "isocratie"(egalitatea puterii), "isogorie"(egala libertate de exprimare si fundamentandu-se pe trei pricipii: Constitutie, cetatenie si lege.

Democraţia anitică

Solomon, Clistene si Pericle: nasterea modelului atenian

Polisul Grecesc

In secolele VI-V, democratizarea poate fi interpretata ca un raspuns dat crizei de ordin aristocratic si de grup care succedase regalitatii miceniene. Realizarile institutionale concrete a ceea ce azi am putea numi democratia greaca s-au dezvoltat in interiorul polis-ului grecesc. La origini,democratia inseamna controlul popular direct asupra guvernarii. Polisul Grecesc s-a structurat in special in adunarea cetatenilor. Acest model a fost transmis si oraselor din Liga delio-atica, iar mai tarziu in Magna Graecia. Tremenul de "democratie" era folosit de catre atenieni si alti greci cu referire la guvernul Atenei si al multor orase din Grecia.

Printre democratiile grecesti, cea din Atena era de departe cea mai importanta. Avea o influenta incomparabila asupra filosofiei politice si deseori era adusa ca prin exemplu de participare a cetateanului sau,cum ar spune unii, democratie participativa. Marile reforme ateniene sunt exemplare pentru noile idei politice care cuceresc numeroasele cateti. Reformele lui Solomon (cca594 i.Hr.) constituie prima dorinta de desprindere de lumea veche. El a dezvoltat ideea de egalitate in fata legii : legea nu prin constrangere asigura pacea intre oameni, ci prin faptul ca majoritatea acestora, deliberand, accepta sa i se supuna.

In Atena, toti cetatenii puteau lua parte, in mod nemijlocit, la adoptarea deciziilor de interes public.Exista o democratie directa Cetatea era condusa de un Sfat (Boule) si de Adunarea Poporului

Sfatul era alcatuit din 500 de membri , cate 50 de reprezentanti din fiecare trib teritorial, desemnati prin tragere la sorti, pe o perioada de un an si pentru maximum doua mandate. Pentru a devenii membru al Sfatului , o persoana trebuie sa aiba cetatenia ateniana, varsta de minimum 30 de ani si sa promoveze un examen de moralitate.

Adunarea poporului este alcatuita din chiar societatea in totalitatea ei, exceptie facand sclavii, femeile si strainii, care nu erau considerati cetateni. Adunarea putea decide prin majoritate simpla asupra oricarei probleme de interes public. Judecatile se tineau in fata unor jurii alcatuite din 501 de membri, care luau hotarari tot prin vot majoritar.

Incercand sa raspunda revoltelor tarnesti, menajand totusi interesele familiilor dominante, el asigura in viata politica a cetatii o prima ancorare a noii viziuni asupra lumii, construita de filozofi, pornind de la principiile proportiei, simetriei si echilibrului. Se stabileste Constitutia Atenei, intr-un sens favorabil recunoasterii unei pluraritati a fortelor politice. Inca nu se recunoaste o egalitate cetateneasca, nici drepturi egale asupra proprietatii funciare. Dar se pune capat guvernarii pur aristocratice, stabilindu-se o noua impartire a societatii in patru "clase" de cetateni repartizati dupa conditiile censului. In acest scop,Solon creeaza un Sfat format din patru sute de membri dispunand de puteri vaste si, mai ales, conventii scrise ce devin adevaratele legi generale..