Desființarea Tratatului de la Varșovia (1991)

Anul 1985, a însemnat venirea la conducere în Kremlin, după o perioadă de stagnare și dolii naționale, a unui conducător viguros , dintr-o altă generație, nemarcată de participarea la Marele Război pentru Apărarea Patriei, un lider bine școlit și care a călătorit peste hotare, având altă percepție asupra lumii exterioare "lagărului socialist". El și echipa sa au înțeles că modelul socialist sovietic trebuie reformat. Ceea ce a încercat să facă echipa lui Dubcek în 1968, și i-a fost brutal refuzat, s-a hotărât să realizeze Mihail Gorbaciov.

Dacă în 1987 au fost două reuniuni, în anii următori, până în 1991, s-au desfășurat doar câte una anual. Poate și acest fapt demonstrează rolul tot mai scăzut pe care îl are acest forum, în contextul în care Gorbaciov imprimă un dinamism unic politicii sale în toate domeniile, inclusiv politic-militar, forțând pe ceilalți conducători aliați să-i susțină politica și să urmeze exemplu, chiar dacă acestora le convenea sau nu. Prima reuniune a avut loc în 1985 și a fost găzduită de capitala Poloniei, nu deloc întâmplător, pentru că a fost aniversarea, marcând implinirea a 30 de ani de la semnarea Tratatului de la Varșovia.

Potrivit prevederilor sale inițiale, așa cum a subliniat în Comunicatul oficial, participanții au "examinat problema prelungirii duratei valabilității Tratatului..." și au semnat. Protocolul privind prelungirea Tratatului pe următorii 20 de ani, și ulterior pe încă 10 ani. În privința celorlalate probleme discutate, ca de obicei, comunicatul pentru presă este foarte zgârcit. Am reținut totuși reluarea unei idei pe care a îmbrățișat-o România de la început și pe care acum o continua și Gorbaciov. Atunci, la Varșovia, a fost prima luare de contact, iar Gorbaciov era nou venit și încă nu-și făcuse cunoscut noile idei, care vor forma programele "Perestroika" și "Glasnosti".

La cea de a doua reuniune a Comitetului Politic Consultativ din 1985, găzduită de Sofia, între 22 și 23 octombrie, în cuvântarea sa, Gorbaciov a insistat pe aspectele noi, pe o nouă viziune asupra fenomenelor politice, economice și sociale, asupra socialismului în ansamblu. Așa cum scrie unul din participanți la acea reuniune, ministrul Apărării, gen. Constantin Olteanu, "în scopul clarificării sensului ideilor promovate de M. Gorbaciov, pe care încerca să le impună și aliaților", liderul român a propus organizarea unei consfătuiri speciale (care, deși propunerea s-a repetat, nu s-a ținut niciodată, M. Gorbaciov, făcând totul pentru a o evita.

În 1986, singura consfătuire a statelor membre ale Tratatului de la Varșovia a avut loc la Budapesta, între 10 și 11 iunie. Cu acest prilej a fost lansat un "Apel al statelor participante la Tratatul de la Varșovia către statele membrele NATO, cu privire la un program de reducere a forțelor armate și armamentelor neconvenționale în Europa". Atunci la Budapesta s-a produs o confruntare deschisă a punctelor de vedere: între cele ale lui Ceaușescu și ale lui Gorbaciov pe tema reducerii cheltuielilor militare. Ceaușescu a propus o reducere mai substanțială, cu 30 de procente până în 1990 și 50 de procente până în 2000 a forțelor armate, armamentelor și cheltuielilor militare, cât și dizolvarea celor două blocuri până la sfârșitul secolului, potrivit unor surse bulgărești. În presa românească a apărut procentul de 25%, a armelor convenționale, conținut în apelul de la Budapesta. România a hotărât o reducere a înarmărilor cu 5 procente, măsură votată la nivel național printr-un referendum organizat pe 23 noiembrie 1986. De asemenea, tot atunci, Ceaușescu a declarat că "organismele noastre din Tratatul de la Varșovia - fie pe linie politică sau linie militară - trebuie să stabilească contacte directe cu organizații de conducere din NATO, pentru a discuta și a trece la coordonarea acestor obiective și propuneri."

În 1987 la Berlin, (28 și 29 mai), consfătuirea la nivel înalt a adoptat așa cum am mai arătat, "Documentul cu privire la doctrina militară a statelor participante la Tratatul de la Varșovia", precum și un "Document cu privire la lichidarea subdezvoltării și instaurarea noii ordini internaționale", ultimul document fiind pe larg dezvoltat propagandistic în presa română, el fiind considerat pe linia celor preconizate în numeroasele luări de cuvânt ale conducătorului României socialiste.

Acțiunea de restructurare a activității Tratatului s-a pus deschis în anul următor, 1988. La 15 iulie 1988, Mihail Gorbaciov a propus schimbarea structurii de organizare a Forțelor Armate Unite în următorii 2-3 ani, pornind de la noul principiu strategic, al obținerii de maximului de rezultate, cu minimul de resurse folosite, soliticând constituirea unui organism special (o comisie operativă politică permanentă care să abordeze aceste probleme). Consfătuirea, deja anuală, a Comitetului Politic Consultativ a avut loc la Varșovia între 15-16 iulie. Acolo Gorbaciov a făcut propunerile menționate. Oficial, potrivit comunicatului, eliptic, ca de obicei, au fost adoptate două declarații: "Cu privire la negocierile pentru reducerea forțelor armate și armamentelor neconvenționale din Europa" și o alta vizând "Consecințele cursei inarmărilor asupra mediului înconjurător și alte aspecte ale securității ecologice".