Istoria Economiei Ungariei

Istoria economiei Ungariei

Istoria economiei ungare dupa domnia dinastiei Arpad timp de trei secole a parcurs o lunga dezvoltare si schimbare. Procesul de schimbare poate sa fie observat clar in masurile luate de regi ca: I Karoly (Carol Robert ), I Nagy Lajos (Ludovic cel Mare), Luxemburgi Zsigmond (Sigismund de Luxemburg) sau Hunyadi Matyas (Matei Corvin) fiul lui Hunyadi Janos (Iancu de Hunedoara). Dezvoltarea inceputa in evul mediu s-a desfasurat pana in timpul suzeranitatii otomane.

Ungaria inca din timpul domniei dinastiei Arpad a luat parte in economia europeana. Principalele produse de export erau atunci resursele minerale pretioase si produsele agrare. Comertul acesta infloritor s-a incheiat cu moartea regelui III Andras (Andras al Treilea)-extinctia dinastiei Arpad. In 1301 a inceput o perioada fara regi ,timp in care boieri care au capatat putere, ajungand astfel sa conduca tara, obiectivul lor a fost obitnerea suprematiei in economie, dar princupalul lor motiv era imbogatirea individuala si nu dezvoltarea economiei. La sfarsitul acestei perioade, in 1308 a fost incoronat care printul italian Carol I, care prin relatia sa de rudenie cu dinastia Arpad a setat ca obiective inflorirea comertului Ungariei si reconstituirea si dezvoltarea economiei. Regele a invins boierii intr-o lupta care a durat mai multe decenii si a reusit sa obtina controlul asupra intregii tari. Dupa ce si-a asigurat pozitia, regele Carol a inceput mari reforme cu scopul de a reface economia. Principalul lui obiectiv era sa creeze o moneda ungara, permanenta si cu valoare stabila.

Ungaria a fost foarte abundenta in resurse minerale in aceasta perioada. Exploatarea ungara de aur a costituit o treime din totalul european. Anual cca. 1,5 milioane de tone de aur erau expolatate in minele Ungariei in secolul al XIV-lea. Pe langa aur a mai fost remarcabila si exploatarea de argint. Anual aproximativ 10 tone de argint erau exploatate in minele din teritoriul Regatului Ungar, care reprezenta o patrime din totalul european. Regele Carol s-a bazat pe minerit cand a creat noua valuta a Ungariei, forintul, luand exemplul Florentei.

Regele Carol a sustinut expoatarea minereurilor de metale pretioase. In 1327 a pus capat monopolului detinut de rege asupra mineritului. Contrar obiceiului precedent, dupa care boierii care detineau pamant treuiau sa dea regelui parcela unde se afla minereuri de metale. Dupa noua lege chiar si boierii au primit bani de pe urma exploatarii minereurilor. Chiria de mina, cunoscuta sub numele de urbura, a insemnat ca regele a lasat o treime din banii incasati de la mineri boierului care detinea pamantul respectiv. Asftel regele l-a facut interesat pe boier sa deschida mina. In ciuda acestui fapt urbura nu a devenit cel mai insemnat profit din procesul de extragere al metalelor pretioase.

O sursa mai importanta de profit a devenit detinerea monopolului baterii monedei, detinut de rege. Dupa obicei, cei care au exploatat metalele pretioase erau obligati sa-l duca intr-una din cele zece centre de batut monede, unde au primit bani in schimbul materiei prime. Moneda batuta a continut mai putin metal pretios decat materia prima. Acesta a insemnat un profit mare pentru trezoreria regala. Regele Carol a avut nevoie de acest profit pentru ca odata cu introducerea noii monede puternice si cu valoare stabila a eliminat profitul obtinut anterior de trezorerie prin schimul anual al monedei aflate in circulatie. Centrele de batut moneda erau inchiriate de oameni instariti, de la rege, ei platind chiria in avans, regele avand mereu un profit sigur din aceasta.