Regimurile Politice

Definitie. Regimul Politic reprezintă modul în care este exercitată puterea aşa cum rezultă din practica instituţională dominantă – determină tipul de regim politic al acelui stat.

Fome de regimuri politice.

- regimul prezidenţial (S.U.A.)

- regimul prlamentar (Marea Britanie)

- regimul semiprezidenţial- mixt ( Franţa,Austria,Portugalia)

- regimul de adunare

- regimul marxist.

I REGIMUL PREZIDENŢIAL (S.U.A.)

Caracteristici.

- atât parlamentul cât şi preşdintele sunt aleşi de către popor , de aici rezultă faptul că preşedintele nu poate să dizolve parlamentul iar parlamentul nu poate demite preşedintele ( cu o singură excepţie care se referă la punerea sub acuzare a preşedintelui).

- executivul este monocefal fiind reprezentat doar de preşedinte. Nu există un guvern propriu-zis.

- Miniştrii sunt numiţi şi revocaţi în mod arbitral de preşedinte. Ei răspund doar în faţa preşedintelui.

Principalele organe sunt:

- preşedintele

- Congresul care este format din Camera reprezentanţilor şi Senat.

- Miniştri – secretari de stat

- Curtea Supremă de Justiţie.

PREŞEDINTELE S.U.A. – ales pe o durată de 4 ani iar alegerea lui se face în două etape .

Prima etapă – cetaţenii desemnează un numar de electori

A doua etapă – electorii vor desemna o persoană propusă de partidele politice pentru a candida la funţia de preşedinte.

Atributiile preşedintelui SUA.

- atribuţiile preşedintelui SUA într-un regim prezidenţial sunt foarte mari.

- Atribuţii legislative – nu are drept de iniţiativă legislativă, nu poate iniţia proiecte de legi dar poate influienţa prin „mesaje”. parlamentul .

- preşedintele încheie tratate internaţionale ce trebuie ratificate ulterior de senat.

- Preşedintele promulgă legile adoptate de parlament- congres. Poate să ridice un veto , iar în urma acestuia legea sa fie retrimisă pentru a fi rediscutată de parlament.

- Preşedintele este comandantul suprem al forţelor armate, are foartea mari atribuţii în domeniul politicului extern şi în domeniul apărării.

- Preşedintele exercită în principal atribuţii executive, în acest sens numeşte si revocă secretarii de stat ( sunt l3 secretari de stat, pentru fiecare domeniu).

- Preşedintele numeşte pe înalţii secretari cfederali cu confirmarea senatului.

- Preşedintele numeşte judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie cu confirmarea senatului.

- Preşedintele exercită ( atentie de completat) generală asupra administraţiei publice.

- Fixează principalele orientări politice externe şi interne.

- Preşedintele are şi atribuţii tradiţionale ale oricărui şef de stat – primeţte şi acreditează reprezentanţii diplomatici, conferă decoraţii. Titluri de onoare, graţiază individual.

Parlamentul SUA – Congres – este bicameral fiind format din : Camera

reprezentanţilor şi Senat.

Camera reprezentanţilor este formată din deputaţi aleţi pe o durată de 2 ani, sunt reprezentanţii ai întregii naţiuni .

Senatul este format din câte 2 reprezentanţi din fiecare stat membru şi sunt aleşi pe o durată de 6 ani. Senatul se înoieşte o dată la 2 ani. Reprezintă interesele statelor federale.

Funcţiile Congresului SUA – exercită funcţie legislativă care se concretizează prin: - iniţiativă legislativă şi adoptarea legilor.

- funcţie executivă – adoptă proiectul bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat care sunt întocmite de către executiv.

- adoptă bugetul necesar pentru desfaşurarea activităţii preşedintelui.

Senatul ratifică tratatele internaţionale încheiate de preşedinte şi confirmă

numirea judecătorilor de la C.S.J. – numiri făcute de preşedinte.

Secretarii de stat ( l3 secretari) sunt numiţi şi revocaţi în mod arbitral de preşedinte, ei răspund numai individual în faţa şefului de stat.

O data cu alegerea preşedintelui se alege şi vicepreşedintele.

Curtea Supremă de justitie este formată din 9 judecători numiţi pe viaţă de preşedinte şi confirmaţi de Senat.

Competenţele C.S.J.

- este o instanţă de apel şi recurs împotriva hotărârilot pronunţate de instanţele inferioare, este o instanţă federală.

- Realizează controlul de constituţionalitate al legilor (care a fost realizat pentru prima dată în SUA in anul 1803 datorită litigiului Marbury versus Madison fiind constituit şi în alte state).

- Hotarârile pronunţate de CSJ au valoare de lege , de unde rezultă că instsnţa supremă este un organ creator de drept.

Mijloce de control juridice si politice- control realizat mai întâi de preşedinte asupra parlamentului.

Mijloace juridice

dreptul preşedintelui de a trimite „mesaje” parlamentului prin care îl influienţează.

- dreptul de veto pe care îl ridică preşedintele când refuză să promulge o lege.

Mijloace politice

- mass-media începând de la ziare, reviste,radio, televiziune şi amicii politici ai preşedintelui din Parlament care pot influienţa legislaţia.

Modalitaţi de control al Parlamentului asupra preşedintelui

Mijloace juridice

- senatul trebuie sa ratifice tratatele încheiate de şeful de stat

- senatul confirmă toate numirile făcute de preşedinte, a înalţilor funcţionari federali

- să confirme numirile judecătorilor de la C.S.J făcute de către preşedinte.

Mijloce politice – mass-media, mijloace ce pot fi folisite de parlament.

Modalitaţi de control a C.S.J.realizează controlul constituţionalităţii legilor adoptate de parlament, de asemenea de către printr-o hotarâre judecătorească dată de către Instanţa Supremă se poate anula o lege adoptatî de parlament