Relațiile româno-germane pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial și al Holocaustului

Abstract. Studiul de față își propune o analiză detaliată asupra relațiilor politice și economice dintre România și Germania atât pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cât și pe timpul Holocaustului. Se va încerca formarea unei imagini de ansamblu asupra evenimentelor menționate, concentrându-ne ulterior pe cele două state.

Dezechilibrul creat în Europa de Primul Război Mondial (1914-1918) a realizat un mediu propice pentru un alt conflict internațional - al Doilea Război Mondial - care a izbucnit două decenii mai târziu și s-a dovedit a fi mult mai devastator. Ridicându-se la putere într-o Germanie instabilă din punct de vedere economic și politic, Adolf Hitler, liderul partidului nazist , a reformat armata și a semnat tratate strategice cu Italia și Japonia pentru a-și continua realizarea aspirațiilor de a domina la nivel mondial. Invazia lui Hitler în Polonia din septembrie 1939 a determinat Marea Britanie și Franța să declare război Germaniei, marcând începutul celui de-al Doilea Război Mondial. În următorii șase ani, conflictul a luat mai multe vieți și a distrus mai multe pământuri și proprietăți pe tot globul decât orice război anterior. Printre cei aproximativ 55 de milioane de oameni uciși se numărau 6 milioane de evrei omorâți în lagărele de concentrare naziste, ca parte a diabolicii „soluții finale” ale lui Hitler, cunoscută acum sub numele de „Holocaust” .

La sfârșitul lunii august 1939, Hitler și liderul sovietic Iosif Stalin au semnat Pactul germano-sovietic de neagresiune, numit și „Ribbentrop-Molotov” , care a stârnit îngrijorare la Londra și Paris. Hitler plănuise de multă vreme o invazie a Poloniei, o națiune căreia Marea Britanie și Franța îi garantaseră sprijinul militar în cazul unui atac din partea Germaniei. Pactul cu Stalin însemna că Hitler nu se va confrunta cu un război pe două fronturi odată ce va invada Polonia și va avea asistență sovietică în cucerirea și împărțirea națiunii în sine . La 1 septembrie 1939, Hitler a invadat Polonia din vest și, două zile mai târziu, Franța și Marea Britanie au declarat război Germaniei, începând al Doilea Război Mondial.

Pe 17 septembrie, trupele sovietice au invadat Polonia din est. Sub atacul ambelor părți, Polonia a căzut rapid și, la începutul anului 1940, Germania și Uniunea Sovietică împărțiseră controlul asupra națiunii, conform unui protocol secret anexat la Pactul Ribbentrop-Molotov. Armata lui Stalin s-a mutat apoi pentru a ocupa statele baltice (Estonia, Letonia și Lituania) și au învins o Finlanda rezistentă în războiul ruso-finlandez. În cele șase luni care au urmat invaziei Poloniei, lipsa de acțiune din partea Germaniei și a aliaților din vest a condus la discuții în presa de știri despre un „război fals”. Cu toate acestea, pe mare, armatele britanice și germane s-au confruntat într-o bătălie aprinsă, iar submarinele letale germane au distrus navele comerciale ale Marii Britanii, scufundând astfel peste 100 de nave în primele patru luni ale celui de-al Doilea Război Mondial.

Alianța româno-germană s-a petrecut în contextul dezintegrării ordinii internaționale stabilite la sfârșitul Primului Război Mondial. Alți factori care au contribuit la formarea alianței au inclus apariția Germaniei ca mare putere după ascensiunea guvernului național-socialist și creșterea implicării Uniunii Sovietice în relațiile internaționale europene. În 1920, când România nu era în conflict cu Germania, frontiera de est nu era recunoscută de Uniunea Sovietică. După 1920, relațiile politice dintre România și Germania se rezumau la două probleme: restabilirea comerțului bilateral și reparațiile pentru daunele cauzate de ocupația germană din Primul Război Mondial. Germanii erau interesați cu precădere de comerț, iar românii au dorit mai întâi să rezolve conflictul privind reparațiile. În 1928 s-a ajuns la un acord și, privitor la afacerile politice interne din România, politica germană a fost una de strictă neutralitate . Tot din acel an, Germania a început să-și urmărească mai mult și într-un mod mai activ interesele politice și economice Această schimbare a afectat toate aspectele relațiilor româno-germane.