Rolul Normanilor in Formarea Statului Rus Kievean

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Rolul Normanilor in Formarea Statului Rus Kievean.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 20 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Valentin Tomulet

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Istorie Universala

Cuprins

Cuprins
Introducere 2
Istoriografia problemei întemeierii statului rus kievean 3
Formarea statului Rus Kievean 9
1. Concepția contemporană referitoare la politogeneza slavilor de est 9
2. Influiența normană în procesul formării statului Rus Kievean 14
Concluzie 18
Bibliografie 19

Extras din document

Introducere

În perioadele istorice de trecere, o importanță deosebită capătă problemele identității naționale. Astăzi , întrbarea „De unde provine pămîntul rus?” din nou s-a ridicat pe fundlul schimbărilor ce au avut loc în stat și societate în perioada postsovietică. Din aceste consderente, analiza problemei apariției statului Rus Kievean și influiența externă în formarea acestuia, este actuală.

Polemica dintre G. F. Miller și M. V. Lomonosov cu referire la proveniența Rusiei Kievene, a pus baza unei îndelungate discuții, care continuă pînă în prezent. Deja în sec XIX, între istoricii ruși s-au format două tabere – normaniștii și antinormaniștii. Primii susțineau că statul Rus Kievean a fost format în urma cotropirii Rusiei de către normani, ceilalți – patrioții, insistau asupra formării Rusiei Kievene pe baza proceselor interne. Însemnătatea factorului politic cu referire la formarea statalității nu a putut să nu fie folosită de către puterea sovietică, ceea ce a dus la susținerea teoriei „patriotice”. Deja în anul 1997, autorul manualului de istorie vorbește direct despre cotropirea Rusiei de către normani.

În așa mod, evaluarea contemporană a evenimentelor apariției statalității duce la redescoperirea istoriei Rusiei.

Obiectul de cercetare – istoria statului Rus Kievean.

Subiectul cercetării – Formarea statului Rus Kievean și rolul normanilorîn procesul dat.

Scopul cercetării constă în determinarea concepției moderne asupra probloemei influienței normane în formarea statului Rus Kievean.

Scopul, obiectul și subiectul au permis de a determina următoarele obiective:

1. Analiza istoriografiei problemei apariției statalității la slavii de est.

2. Expunerea concepției contemporane asupra particularităților formării statului Rus Kievean.

3. Depistarea rolului elementului norman în formarea statului Rusiei Vechi.

Istoriografia problemei întemeierii statului rus kievean

Pentru prima data de problema provenienței statului rus kievean s-au interesat cronicarii din sec XI – XII. Cele mai vechi cronici, din cele ajunse pîna la noi, încep povestirea de la cneazul Kii, care împreună cu frații sai Șek și Horiv a întemeiat orașul Kiev, ce stă la baza cnezatului Kieven. Cele mai vechi izvoare care ne relateaza despre Kii sunt letopisițele din sec XI, însa despre el se amintește și în cronicile armenești de la începutul sec VIII.

Însa, versiunea de baza a statalitații rusești este legată de legenda despre chemarea in sec IX a cneazului vareg Riurik. Această legendă varegă, expusă în «Повести временных лет», spune ca in anul pîna în anul 859 (6367) varegii primeau tribut de la ciudi, slavi, meriai, vesiani, krivicii. În 862 ei au alungat varegii și au refuzat să plătească tributul și au decis să se autoguverneze. Însă, din cauza că nu existau legi, triburile de rasculau unul impotriva celuilalt. Au apărut neînțeleegri și au început războaie. Atunci ei au spus: "Hai să căutăm un prinț care să poată ne conducă și să ne judece conform obiceiurilor noastre" Nestor scrie ca slavii din Novgorod, vesianii, ciudii si krivicii, triburile ugro-finice, au trimis solie peste mare, la varegi din rusi sa le spuna: pămîntul nostru este mare și încăpător, dar ordine pe el nu-i. Veniți să conduceți și să ne stăpîniți Frații pe nume Ruirik, Sineus și Truvor, renumiți prin neam sau fapte, au acceptat să primească stăpînirea asupra populaței care fiind în stare să lupte pentru libertate, nu știau cum s-o folosească. Și au venit trei frați cu nemurile lor, și au laut cu ei tot rușii și au venit la slavi și au întemeiat orașul Ladoga, unde s-a stabilit Riurik. Sineus a început să domnească în Beloe ozero, iar celălalt – Truvor în Izborsk. Și de la acei varegi a provenit denumirea de Rusi După moartea fraților, Riurik a domnit singur. Drujinicii lui Riurik Askold și Dir au cerut permisiunea de la el să meargă asupra grecilor și au plecat spre sud s-au oprit la Kiev și au domnit acolo. După moartea lui Riurik, drujinikul său Oleg, împreună cu fiul minor a lui Riurik – Igor s-au indreptat spre sud, prin înșelăciune și tradare i-au omorît pe Askold și Dir și singur a început să domnească în Kiev, unificînd Kievul și Novgorodul.

Până în prezent, povestea continuă să bântuie mințile cercetătorilor, generând o mulțime de diferite opinii și ipoteze.

Dezbatere cu privire la originile statalității în Rusia începe de la Anna Ivanovna. În timpul domniei sale, GF Miller, AL Schletzer, GZ Bayer fiind invitați la Academia de Științe, au găsit «Повесть временных лет». Studiind acest izvor, savanții au legat apariția statalității la slavii de est cu chemarea varegilor. Un profesor de la Academia de Științe din Sankt-Peterburg, germanul G. Z. Bayer, care nu cunoștea limba rusă, și cu atît mai mult rusa veche, în 1735, în tratatul său în limba latină a sugerat că cuvîntul „varegi” provenit din rusa veche se referă la scandinavii care au dat statalitate Rusiei Kievene. În căuatrea unui termen asemănător în limbile vechilor nordici, Bayer a descoperit doar un singur termen apropiat ce amintește notiunea „vareg” – cuvîntul „veringyar” (veringyar – substantiv la n. singular). Modelarea cel puțin artificială a substantivului dat la singular pînă acum dă bătăi de cap lingviștilor. Mai mult ca atît, „veringyar” se întîlnește în izvoarele vechilor nordici ca termen utilizat pentru a denumi garda de corp a împăraților bizantini, care de obicei se numeau rusi de origine, și nu „normani” sau „sevei”, adică în mod direct nu dovedeau apartenența lor la scandinavi.

Fisiere in arhiva (1):

  • Rolul Normanilor in Formarea Statului Rus Kievean.docx