Terorismul

1. Definiţie

Terorismul nu are o definiţie unanim acceptată. Dificultatea definirii provine atât din complexitatea sa cât şi dintr-o largă divergenţă de poziţii ale persoanelor, organizaţiilor sau statelor implicate în lupta antiteroristă.

Dificultatea definirii terorismului este o problemă de percepţie culturală, politică şi socială a actului de violenţă şi a scopului politic urmărit prin teroare.

Statele member ONU discută de mai mult de 30 de ani problematica pedepsirii actelor teroriste, dar nu au căzut de acord asupra unei definiţii universal acceptate a acestor acte. Motivele pentru care nu a fost atins consensul sunt de natură politică, astfel încât nu au fost adoptate decât convenţii care combat anumite acte specifice.

Totuşi, la nivelul ONU, în declaraţia făcută cu prilejul adoptării Rezoluţiei 49/60 la 9 decembrie 1994, paragraful 3 statuează că „actele de natură penală înfăptuite în scopuri politice, cu intenţia de a provoca populaţiei sau unui grup de persoane o stare de teroare, nu pot fi justificate în nici o circumstanţă, indiferent de motivaţiile politice, filosofice, ideologice, rasiale, etnice, religioase sau de orice altă natură care pot fi invocate pentru a le justifica.“

În doctrină întâlnim numeroase definiţii ale terorismului. Una dintre cele mai pertinente este următoarea „orice act ilicit de extremă violenţă, comis de unul sau mai mulţi indivizi sau de grupuri organizate, acţionând în nume propriu sau cu aprobarea, încurajarea, acceptul tacit sau susţinerea unui stat, săvârşit împotriva unor persoane sau bunuri, în urmărirea unui obiectiv ideologic, politic, social sau religios, susceptibil să pună în pericol numeroase vieţi omeneşti sau bunuri importante şi să aducă grave prejudicii păcii şi securităţii internaţionale.“

2. Elemente constitutive ale actelor teroriste

- existenţa unui grup, de regulă strict organizat, axat pe un ideal programatic, social, naţional, religios sau pe identificarea unui anumit inamic;

- acţiunea este comisă cu extremă violenţă sau într-un mod de natură să producă mari daune umane şi materiale;

- grupul acţionează fie pe cont propriu, fie cu sprijinul tacit sau activ al unui stat terţ;

- acţiunea teroristă urmăreşte crearea unei atmosfere de frică şi panică colectivă, de natură să intimideze autorităţile unui stat sau un alt grup de putere şi, indirect, eliminarea fizică a victimelor sau distrugerea anumitor bunuri;

- atingerea scopurilor presupune mediatizarea cât mai puternică a actului terorist;

- grupul autor nu încearcă, de regulă, să îşi ascundă identitatea;

- ţintele sunt alese pe considerentul producerii unui impact psihologic cât mai mare şi nu pe criteriul valorii strategice, militare sau economice;

- terorismul constituie o gravă ameninţare la adresa păcii şi a securităţii internaţionale.

Într-un studiu al terorismului , Alex Schmid, analizează conţinutul pentru 109 definiţii ale terorismului găsind următoarea frecvenţă a conceptelor folosite:

• Violenţă şi forţă (apar în 83.5% dintre definiţii)

• Motivaţii politice (65%)

• Frică, accent pe teroare (51%)

• Ameninţare (47%)

• Efecte psihologice şi reacţii anticipate (41.5%)

• Discrepanţă între obiective şi victime (37.5%)

• Acţiuni intenţionate, planificate, organizate şi sistematice (32%)

• Metodă de luptă, strategie şi tactică (30.5%)