Transnistria

CAPITOLUL I Conflictul din Transnistria

I.1. Istoricul regiunii

Transnistria este un teritoriu îngust, de aproximativ 4.200 de km pătraţi, la graniţa cu Ucraina şi Republica Moldova, o fâşie de pământ delimitată de fluviile Nistru (pe o lungime de 800 km), Bug (pe o lungime de 600 km) şi litoralul Mării Negre, reprezentând 11% din teritoriul Republicii Moldova.

Populaţia Transnistriei este estimată, în 2005, la 619.365 locuitori. Componenţa etnică a suferit transformări dramatice de-a lungul timpului. În 2001 era de: 43% români, 28% ucraineni, 25% ruşi.

Edificatoare este situaţia oraşului Tiraspol:

1799: 69% români, 2% ruşi, 29% tătari, armeni, evrei

1905: 42% români, 14% ruşi, 21 % ucrainieni

1989: 17, 7% români, 41, 3% ruşi, 32, 2% ucrainieni

Transnistria (în limba rusă: Pridniestrovie, numită Unităţile Administrativ-Teritoriale din Stânga Nistrului de sursele oficiale moldoveneşti) este o regiune din cadrul Republicii Moldova. Numele vine de la faptul că este aşezată în zona Moldovei la est de râul Nistru, pe malul stâng faţă de direcţia Nistrului.

Numele de Transnistria este folosit de multe ori pentru a face referire la Republica Moldovenească Nistreană. Geografic, acest lucru nu este absolut corect; Transnistria ca regiune geografică aflată de jure în componenţa Republicii Moldova exclude câteva zone de pe malul drept al Nistrului.

După crearea Uniunii Sovietice, (30 decembrie 1922), la 12 octombrie 1924, guvernul sovietic a creat pe teritoriile situate la est de râul Nistru, Republica Sovietică Socialistă Autonomă Moldovenească (RSSA Moldovenească), în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Ucrainiene (RSS Ucraineană). Capitala se afla la Balta, un oraş în Ucraina de astăzi. Graniţele RSSA Moldovenesti au fost trasate astfel că doar 30% din populaţie să fie etnici români. În 1929 capitala a fost mutată la Tiraspol.

Parte a României, Moldova a fost ocupată de Uniunea Sovietica (având consimţământul Germaniei) în 1940, consecinţă a unui protocol secret ataşat pactului de neagresiune germano-sovietic din 1939, pactul Molotov-Ribbentrop. Această consecinţă va “evolua” ulterior, fiind parte determinantă a formării aşa-zisei “cortine de fier.”

La 2 august 1940, guvernul sovietic a proclamat Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, având capitala la Chişinau (Kishinëv, în limba rusă), prin contopirea unei mari părţi din Basarabia cu 6 din cele 14 raioane ale RSSA Moldoveneşti, iar restul a revenit RSS Ucrainiene.

În iunie 1941, trupele germane şi române au atacat Uniunea Sovietică. În înţelegere cu Germania nazistă (conform Tratatului de la Tighina), România a preluat administrarea teritoriului dintre Nistru şi Bug (Pivdennyy Buh în ucraineană), de la nord de Bar în Ucraina, pe care l-a administrat sub numele de Transnistria cu intenţia să adune aici pe toţi evrei din Bucovina şi din Basarabia (vezi Transnistria sub ocupaţie românească (1941-1944)).