Valoarea în Timp a Banilor

Un moto al zilelor noastre spune: „orice om este liber să trăiască cum doreşte“. Altul susţine ideea că omul trebuie să folosească orice mijloc pentru a se ridica la un alt nivel. Cel pe care îl vom analiza în continuare spune că „fără bani nu poţi face nimic”.

Fie că nu, banii sunt unul din cele mai controversate subiecte ale secolului în care trăim.

Ca şi creştini, suntem conştienţi că lumea înconjurătoare nu se limitează doar la bani, şi că iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor, dar de asemenea ne izbim de realitatea dură conform căreia oriunde ne îndreptăm avem nevoie de bani. Banii sunt o necesitate, şi orice produs, orice bun sau orice serviciu se plăteşte. Faptul că majoritatea dintre noi petrecem cel puţin 40 de ore pe săptămână muncind… pentru bani, dovedeşte acest lucru. Ne dorim condiţii de viaţă mai bune, un frigider plin şi un acoperiş frumos deasupra unui cămin călduros, iar preţul pentru toate acestea se plăteşte tot în…bani. Constatăm deci că, în lumea reală, nu ne putem detaşa de eforturile societăţii de a obţine mai mulţi bani.

Dacă aruncăm însă o privire în istorie, vom observa că aceasta nu este o problemă nouă, ci este doar o pălărie mai cochetă pe capul aceleaşi Mării. Capitalismul nu este primul sistem care solicită individului eforturi intense pentru ridicarea nivelului de trai. De fapt, orice sistem economic are ca scop (cel puţin declarat oficial), îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi a standardelor de trai ale individului.

Dacă altădată bogăţia se dovedea prin mulţimea vitelor sau mărimea domeniului feudal, astăzi proprietăţile şi conturile sunt cei mai evidenţi indicatori ai stării financiare a unui om. Capcana este să verificăm nivelul fericirii, sau bunăstarea sufletească, sau sănătatea relaţională şi mentală după aceeaşi indicatori.

Inainte ca bancnotele si monezile sa fie introduse ca forma permanenta de plata, oamenii au folosit o varietate de alte obiecte in loc de bani, pentru a face schimburi comerciale. Intre obiectele folosite ca mijloc de plata se numara si orezul (China), dinti de catel (in Noua Guinee), unelte in miniatura (China), bucati de quart, discuri de metal ( in Tibet) sau discuri de piatra in insula Yap. Cutite de bronz in miniatura sau alte unelte, folosite in loc de unelte adevarate care serveau ca etalon de schimb, au circulat in China ceva mai inainte de anul 1100 I.C. Banii au aparut pentru prima data in jurul secolului 6 I.C. in provincia Lidia a Asiei mici, in aceea perioada un centru important al comertului si industriei.

Valoarea acestor bani era determinata de metalul din care erau fabricate. Banii s-au raspindit rapid in rindul tarilor dezvolatte in plan economic ale lumii. Monarhi, aristocrati, orase, si diverse institutii au inceput sa isi faca bani cu un semn identificator ca un certificat care testa valoarea monedei metalice.

Unele din monezile de inceput aveau o compozitie foarte stabila, de exemplu drahma folosita de atenieni din secolul 6 I.C. si-au mentinut constant continutul de metal la 65-67 grame de argint fin, sau qian-ul din China introdus in secolul 4, care a ramas o moneda standard pentru 2000 de ani.

Totusi, in unele locuri autoritatile, pentru a asigura un anumit profit, reduceau din continutul in metal pretios al monezilor.Banii din bronz sau cupru aveau o valoare care depindea de numarul de monezi de aur sau arginti pentru care puteau fi schimbate. Monezile de aur si argint in particular circulau si in afara tarii de origine din cauza valorii lor destul de clare; de exemplu peso spaniol din argint a devenit o moneda foarte obisnuita in China din secolul 16.

Banii din hirtie au fost pentru prima data introdusi in China, in jurul secolului 9, de catre dinastia Tang, guvernata de bancheri. Acesti bani isi pastrau valoare constanta in tot imperiul chinez, micsorind nevoia de a transporta argintul, care era mult mai greu. Monopol guvernamental in timpul dinastiei Song, banii din hirtie au persistat de-a lungul istoriei Chinei, in ciuda schimbarilor de regimuri politice si a emiterii de bancnote fara acoperire in argint sau altceva.

Bancnotele au ajuns pentru prima data in Vest in secolul 16, ca hirtii emise de banci pentru banii depusi. Acest fel de hirtii a fost foarte des folosit : autoritatile coloniale franceze din Canada au folosit hirtii semnate de c.atre guvernator ca o promisiune pentru diverse plati din 1865, cind transportul de bani din Franta mergea greu.

Banii de hirtie au devenit foarte comuni din secolul 18, raminind insa pe post de credit, pentru depozitele de aur si argint din banci. Banii facuti din metale fara valoare erau fabricati numai ca masura de urgenta in timp de razboi, cum s-a intimplat in America. In a doua jumatate a secolului 19, falsurile in valoarea aurului au dus la un standard international al aurului, astfel ca toate monezile puteau fi schimbate in aur, iar valoarea banilor(mai mult decit cea a preturilor) era fixata dupâ rata de schimb a monedei respective. Cele mai multe dintre guverne au suspendat acest standard in timpul Primului razboi mondial. Marea Britanie a parasit standardul aurului in 1931, iar transformarea banilor din intreaga lume in bancnote sau monede fabricate din metale nepretioase, cu o valoare fixata in intregime de nevoile pietii a fost facuta odata cu trecerea la acest sistem a Statelor Unite ale Americii in 1971.

Economia de schimb in conditiile contemporane este de necunoscut fara existenta banilor. Acestia fac parte din viata de zi cu zi a omului, reprezentand poate cel mai interesant instrument economic asupra caruia omul s-a aplecat pentru al intelege, pentru a-i descoperi natura, rolul si functiile lui.

Principala intrebare care si-o pun specialisti este legata de natura banilor. Ei se intreaba ce sunt banii? Acestei intrebari i s-au dat mai multe raspunsuri. Clasicii economiei politice au demonstrat ca banii nu sunt altceva decat o marfa. Aceasta deoarece banii nu fac altceva decat sa indeplineasca un rol, respectiv ei sunt un echivalent general al valorii tuturor marfurilor si un instrument de schimb. Ei au aparut spontan in urma unui lung proces istoric de dezvoltare a schimbului. Alti specialisti considera banii a fi rodul unei conventii la care oamenii ar fi ajuns pentru a usura schimbul, sau ar fi o fictiune juridica, respectiv o creatie a ordinii de drept. " Banii sunt o conventie sociala artificiala . . . de indata ce bunurile pot fi cumparate sau vandute pe un lucru dat, publicul va consimti sa se foloseasca de el pentru cumparaturile si vanzarile sale. Oricat ar fi de paradoxal sau nu, banii sunt acceptati sau nu . . .pentru ca ei sunt acceptati." (Paul A. Samuelson )