Harta bibliotecilor lumii

Biblioteca modernă are o multitudine de forme și metode de lucru atât cu resursele informaționale cât și cu utilizatorii ei. Activitatea bibliotecii este multidimensională și pentru a-și evalua starea reală, potențialul, direcțiile de dezvoltare e nevoie de mijloace și instrumente, apelând la statistica de bibliotecă. Cu toate acestea, indicatorii statistici și de performanță nu sunt întotdeauna informativi fără vizualizarea lor în ansamblu, deoarece provocările de ansamblu ale domeniului biblioteconomic se văd mult mai clar, decât segmentate pe țări sau regiuni.

Susținerea argumentată a intereselor bibliotecilor la nivel global, regional și național prezintă dificultăți prin faptul că IFLA și multe asociații naționale nu au informații de bază despre starea bibliotecilor din țările lor, astfel a apărut necesitatea unor statistici globale fiabile despre bibliotecile din întreaga lume.

Harta bibliotecilor lumii a luat avânt ca o inițiativă de colectare și vizualizare a statisticilor de bază ale bibliotecilor, fiind un proiect dezvoltat de IFLA și prezentat la Congresul de la Wroclaw din 2017. Prima versiune a hărții a prezentat date despre bibliotecile din 105 țări ale lumii. În prezent harta este actualizată în mod regulat de 134 de țări și 181 colaboratori. Informațiile sunt actualizate și completate anual printr-un sondaj realizat de partenerii IFLA. Datele în timp real sunt afișate pe hartă numai după o verificare atentă, astfel, se încearcă asigurarea și reflectarea unică a datelor cantitative de bază despre bibliotecile din diferite țări ale lumii, totodată este sursa sigură de date statistice care sunt furnizate atât la nivelul unei singure țări, cât și la scară mondială, având ca indicatori:

- numărul de biblioteci de toate tipurile;

- numărul de biblioteci care oferă acces la Internet;

- numărul de angajați echivalent cu normă întreagă;

- numărul de voluntari;

- numărul de utilizatori înregistrați;

- numărul de vizitatori;

- date despre schimbul interbibliotecar tradițional;

- date privind schimbul electronic interbibliotecar.

Harta bibliotecilor lumii este o sursă reprezentativă de statistici de bază și un instrument util de advocacy, de asemenea, o platformă de acces la istoriile de succes, arătând modul în care bibliotecile din diferite țări contribuie la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale ONU, modul în care acestea influențează dezvoltarea comunităților locale, devenind centre ale vieții publice.

Harta permite a compara indicatorii în funcție de tipul de bibliotecă: națională, academică, publică, școlară și alte biblioteci pe țări. Vizualizarea are loc prin furnizarea de date sub formă de imagini vizuale interactive, afișare de pictograme prezentate din harta geografică reală. Toate imaginile incluse pot fi vizualizate ca un tot întreg, sau selectate individual, la fiecare țară și la o scară diferită. Vizualizarea permite ilustrarea tendințelor într-un limbaj simplu și ușor de înțeles cu informații clare.

Astăzi, Harta bibliotecilor lumii a depășit simpla furnizare de date și, în plus, nu mai este doar o resursă pentru accesarea poveștilor legate de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale ONU, o nouă caracteristică a acestui proiect a fost lansată oficial la Congresulul Mondial de Biblioteci și Informații (WLIC) 2018 din Kuala Lumpur. Noul site a Harții bibliotecilor lumii oferă utilizatorilor o modalitate ușoară de a obține informații complete despre domeniul bibliotecii din țara selectată.

Fiecare pagină națională prezintă o imagine de ansamblu asupra mediului bibliotecii dintr-o anumită țară, incluzând următoarele informații:

- prezentarea generală: amplasarea geografică a țării, numărul populației, suprafața teritoriului, limbile vorbite în aria teritoriului țării;

- prezentarea generală despre biblioteci: tipurile de biblioteci, sistemul de biblioteci, modelele de guvernanță și finanțare, aspectele de dezvoltare și prioritățile strategice, progresele recente în domeniul bibliotecii;

- metrica performanței: datele statistice totale pe țară și calculate pe un milion de persoane, incluzând numărul de biblioteci, numărul de biblioteci conectate la Internet, numărul de angajați echivalent cu normă întreagă, numărul de voluntari, numărul de vizitatori, etc.,

- indicatori contextuali: populație și geografie, informații și infrastrctură, sărăcie și ocuparea forței de muncă, educație și alfabetizare, inovație și abilități, etc.,

În plus, paginile naționale conțin informații detaliate despre asociațiile naționale de biblioteci, bibliotecile naționale, instituțiile responsabile cu implementarea politicilor de bibliotecă, precum și informații despre politica și legislația bibliotecilor, educația și activitățile planificate.

Datele statistice raportate pe Harta bibliotecilor lumii sunt distribuite în cifre total la nivel mondial, total la nivel de țară, date statistice per un milion de locuitori la nivel mondial și date statistice per un milion de locuitori pe țară. Pentru ca rezultatele să fie mai concise, vom opera cu datele statistice per un milion de locuitori, fiindcă sunt țări cu o populați mai mare și altele mai mică, iar bibliotecile sunt cele care prestează servicii ținând cont de comunitate.

Datele și informațiile disponibile pe Harta bibliotecilor lumii demonstrează contribuția bibliotecilor din diferite țări în dezvoltarea unei societăți durabile bazate pe formarea utilizatorilor instruiți, alfabetizați, informați, ca argument, vom analiza numărul de biblioteci (la un milion de locuitori) din Republica Moldova cu țările din regiune și cu datele raportate la nivel mondial. Primul indiciu este faptul că atât în țara noastră cât și în țările din regiune nu sunt date disponibile despre bibliotecile comunitare, în comparație cu bibliotecile din lume, unde ele reprezintă câte 12,5 biblioteci la un milion de populație.

Este evident numărul mic de biblioteci academice din țară și din regiune raportat la cifrele bibliotecilor academice din lume, excepție făcând doar Ucraina care are 41,1 biblioteci academice la un milion de locuitori, ceea ce este de 2,65 mai mult decât datele raportate la nivel mondial. O diferență mare de la datele startistice la nivel mondial este faptul că în Republica Moldova și în țările din regiune avem un număr impunător de biblioteci publice (calculat la un milion de locuitori): Ucraina 407,4; Republica Moldova 323,7; Federația Rusă 258 și România 113,1 în comparație cu 64,2 biblioteci publice la un milion de populație raportate la nivel mondial.

Cea mai mare parte de biblioteci la nivel mondial o constituie bibliotecile școlare - 494,4 biblioteci la un milion de locuitori și dețin 78,3% din totalul de biblioteci, iar la o distanță mare se regăsesc bibliotecile publice care reprezintă 64,2 biblioteci la un milion de locuitori, aproximativ 15,5% din totalul de biblioteci. În Republica Moldova și în țările din regiune bibliotecile școlare reprezintă: Republica Moldova - 45,2%; Ucraina - 41,8%; Rusia - 51,6%; România - 71% din totalul de biblioteci.