Îmbogățirea vocabularului limbii române sau degradarea lexicului românesc

Introducere:

Simultan cu intrarea în epoca modernă și dezvoltarea societății românești din ultimele decenii, lexicologia a prins culoare adoptând un stil revoluționar îmbogățire al lexicului limbii române.

Această adoptare a noilor termeni a apărut din mai multe cauze lingvistice sau extralingvistice ca de exemplu:

Extra lingvistice referindu-se la circulația populației și a informației prin mass media, rețele de socializare, relațiile economice și culturale, globalizarea economică, influențe politice.

Lingvistice ar fi determinate nevoia denumirii unor noi referințe prin terminlogii, de exemplu inventarea unor noi concepte, invenții revoluționare și nevoia includerii denumirii acestora în spațiul românesc.

Nevoia de expresivitate, sensuri metaforice, cum ar fi expresii din limba engleză, franceză.

În opinia mea altă cauză ar mai putea fi și dezvoltarea economiei, a marketingului, acest anglicism fiind explicat ca o modalitate de adaptare asupra nevoilor și cerințelor pieții, aceasta din urmă adoptând o politică de analiză asupra cererii iar în funcție de aceasta precedând stabilirea ofertei asupra produselor sau serviciilor de care dispune.

O expresie unde acest termen este foarte des utilizat ar fi în expresia:

“Strategie de marketing” sau “Schemă de marketing”.

Exemplu:

Vânzător: Dacă veți cumpăra acest produs, veți primi un alt produs la preț promoțional

Client: Nu mulțumesc, aceasta este doar o schemă de marketing.

Schema de marketing sau strategia, reprezintă o tehnică de persuasiune, ce are ca obiectiv convingerea potențialilor clienți în achiziționarea unui serviciu sau a unui produs, în scopul obținerii profitului sau publicității furnizorului de servicii/comerciantului dar și o posibilă tehnică de loializare a clienților.

În urma celor constatate mai sus, putem să argumenta că lexicul unei limbi se află într-o continuă schimbare, într-o evoluție constantă ce îi oferă posibilitatea de a-și extinde granițele necugetat, din necesitate sau expresivitate.

În orice limbă cuvintele pot avea unul sau mai multe sensuri, sens propriu și sens figurat, acestea pot fi derivate:

În acest sens voi da ca exemplu o expresie idiomatică englezească:

Expresie figurativă: “Walk a Mile in Someone's Shoes”, în limba română poate fi găsită sub forma “A te pune în pielea altcuiva”, are ca ideologie, a încerca să cunoști experiențele, perspectivele și motivațiile cuiva înainte de-al judeca.

O expresie propriu sens: “Put your shoes on before going to play.”, în limba română “Încalță-te, înainte să te duci la joacă.”

Așadar sensurile figurativ și propriu se regăsesc multilingv.

Din necesitate voi defini variantele lingvistice, acestea sunt colecții ce conțin diferite modalități de exprimare.Acestea se desfășoară cursiv, influențate de situații sociale, culturale, politice, istorice, suferind modificări în funcție de situație.

Variantele lingvistice cuprind jargoane, dialecte, regionalisme, diferind de limbajul standard.

Limba românească este o limbă derivativă, în acest fel limba română deține majoritatea împrumuturilor și completărilor din limbi precum latina, franceza, italiana.

Odată cu epoca modernă aceasta și-a dezvoltat orizonturile împrumutând din acestea cuvinte ce pot fi analizate, creându-și un sistem derivativ complex însă mai concentrat, pe plan cultural, aceasta dezvoltându-se simultan cu istoria mentalităților.După anul revoluției din 1989, se creează o sferă diferită a preluării de derivate, ca motiv a înlăturări cenzurii dar și a libertății expresivității limbajului în spațiul public, noile derivate având o apartenență de pe un teritoriu mai vast.

În această perioadă limba română cunoaște o dezvoltare asiduă a derivatelor prin prefixe și sufixe.

Apar mai multe modalități de obținere a cuvintelor prin derivare ca de exemplu:

“Derivare progresivă, derivare parasintetică, derivare regresivă, derivare combinată, derivare ce constă în substituția de afixe, derivare improprie.

Pentru clasificarea acestora referitoare la vechime în funcție de vechimea acestora acestea sunt categorizate: