Lucian Blaga - trilogia cunoașterii

Referat
8/10 (2 voturi)
Domeniu: Limba Română
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 6 în total
Cuvinte : 2670
Mărime: 16.04KB (arhivat)
Cost: 6 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Turcu Ioana

Extras din document

Blaga este o personalitate de prim rang a culturii şi literaturii române. Opera lui cuprinde diverse domenii: filozofie, dramaturgie, eseistică, memorialistică, traduceri.

Prin sensibilitate, prin viziune, filozofie, Blaga are abilităţi şi similitudini structurale cu Eminescu. De altfel, exegeza nu a neglijat această relaţie de adâncire a lui Blaga cu marii poeţi. Alături de alţi titani ai spiritului naţional românesc – Dimitrie Cantemir, Mihai Eminescu, George Enescu, Constantin Brâncuşi – el a ridicat cultura românească pe culmi ale culturii universale. Prin Blaga, gândirea filosofică românească se deschide lumii înspre Universal. Acest lucru l-a îndreptăţit pe George Călinescu să considere că: “Lucian Blaga este cel dintîi care a încercat să ridice un sistem filosofic integral, cu ziduri, cu “cupolă”, şi să dea acestei filosofii o aplicare la realităţile naţionale. Meritul său este în afară de orice discuţie. Oricât de nedumeriţi s-au uita profesorii de filosofie universitară, adevărata gândire românească se inaugurează aici.” (1)

Filosofia, poezia şi teatrul sunt doar trei ipostaze fundamentale ale unei personalităţi de excepţie. Întreaga sa operă ne dezvăluie un creator cu o structură goetheană, înfiorată de neliniştile spiritului modern.

La câteva decenii după Eminescu, Blaga năzuieşte să creeze prin spirit propriu un mit creator românesc plasat pe axele universalităţii.

“Ce l-a făcut pe Lucian Blaga atât de fascinant pentru scriitorii din generaţiile de mai târziu- Cred că, înainte de toate, a fost neimplicarea în lirică a unui demers doctrinar, cultivat de contemporanii săi iconoclaşti. Scriitorul avea acel soi de clasicism structural care a făcut să inoveze fără a şoca. Deşi nu apăreau contemporanilor drept “bizare”, poeziile lui antume numai “cuminţi” nu erau Iată însă că abia posteritatea îl va recepta drept revoluţionar, resurecţia liricii noastre de după 1960 găsind în Blaga un “sprijin” esenţial şi tratîndu-i opera drept clasică în sensul exemplarităţii. Fiind, probabil, reprezentantul cel mai ilustrativ al modernismului moderat, Blaga a inovat în tăcere, aşezând piatră lângă piatră în templul liric a cărui valoare nu a pus-o nimeni la îndoială.” (Mircea Scarlat). (2)

Sistemul filosofic al lui Lucian Blaga s-a structurat în patru trilogii:

- Trilogia cunoaşterii (1931-1934) – „Eonul dogmatic”

„Cunoaşterea luciferică”

„Cenzura transcendentă”

- Trilogia culturii – „Orizont şi stil” (1936)

„Spaţiul mioritic” (1936)

„Geneza metaforei şi sensul culturii” (1939)

- Trilogia valorilor – “Artă şi valoare” (1939)

“Ştiinţă şi creaţie” (1942)

“Gândire magică şi religie” (1942)

- Trilogia cosmologică – “Diferenţialele divine” (1940)

“Aspecte antropologice” (1945)

“Fiinţa istorică” (manuscris)

Teoria cunoaşterii

Blaga a dovedit de timpuriu interes pentru filosofia care va rămâne o constantă a vieţii lui.

Apetitul teoretic s-a manifestat în două direcţii convergente:

1. epistemologia, ca o doctrină a cunoaşterii şi având ca obiect problema ontologică şi cosmologică.

2. filosofia culturii, ca o încercare de a defini tipurile culturii, de a descifra şi explica actul creativităţii umane, ca o expresie a rostului ontologic suprem al omului.

Epistemologia

Blaga a conceput un sistem filosofic coerent, în care se resimt influenţe ale gândirii filosofiei occidentale (Spengler, Dilthey, Sinnel) şi apoi orientale, cu precădere budismul. Prin originalitatea sa profundă, prin capacitatea de a asimila creator elemente şi influenţe de provenineţă străină, Blaga a obţinut o construcţie teoretică personală prin problematică, interpretare şi scriitură.

Năzuinţa lui Blaga este să elaboreze un sistem metafizic propriu, al cărui nucleu este misterul înţeles ca totalitate a necunoscutului cosmic, a tainelor lumii.

În această ecuaţie realitate-mister este prefigurată teoria cunoaşterii, pe care Blaga o va dezvolta peste 15 ani în “Trilogia cunoaşterii”. Aceeaşi ecuaţie prefigurează şi prima sa artă poetică axată pe teoria minus-cunoaşterii: “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, poezie cu care se deschide volumul “Poemele luminii”.

Monumentalitatea operei lui Blaga stă în imbinarea de mare profunzime a poeziei cu filozofia, care mărturiseşte, prin bogăţia metaforică, prin terminologia originală, viziunea sa poetică. Sergiu Alexandru-George atrage atenţia asupra faptului că “înţelegerea unitară a operei lui Blaga presupune, în primul rând, înţelegerea creaţiei sale filosofice. A o considera pe aceasta drept un derivat al celei poetice, cum s-au pronunţat mulţi critici valoroşi, implică dacă nu un discredit, cel puţin o tolerantă acceptare. A regăsi unitatea celor doua creaţii în ideea de mister, cum au propus alţi critici, este o situare în adevăr, însă într-un adevăr formulat mult prea general, ce-şi potenţează indeterminarea -şi-şi diminuează deci semnificaţia- prin faptul că se asociază cu impreciziunea funciară a termenului de “mister”. Această impreciziune devine şi mai accentuată când este raportată la opera sa filosofică.” (3)

Tânărul eseist intuia sensul creator al cunoaşterii ( „Printr-un gând sau faptă mare să adâncim şi mai mult misterul acestei lumi.”), iar mai târziu, în „Filozofia stilului”, Blaga va vorbi despre „atitudinea metafizică” revelată odată cu primele cărţi (1919), iar acea atitudine se concentra la vremea respectivă în ceea ce el numea şi înţelegea prin „sporirea tainei”.

Preview document

Lucian Blaga - trilogia cunoașterii - Pagina 1
Lucian Blaga - trilogia cunoașterii - Pagina 2
Lucian Blaga - trilogia cunoașterii - Pagina 3
Lucian Blaga - trilogia cunoașterii - Pagina 4
Lucian Blaga - trilogia cunoașterii - Pagina 5
Lucian Blaga - trilogia cunoașterii - Pagina 6

Conținut arhivă zip

  • Lucian Blaga - Trilogia Cunoasterii.doc

Alții au mai descărcat și

Tema iubirii în literatura universală

Iubirea este o tema inepuizabila, de o vechime imemorabila, pentru ca originile ei se leaga de originile culturii umane. In literaturile lumii...

Te-ar putea interesa și

Turism Cultural în Munții Apuseni

INTRODUCERE În perioada actuală, când turismul a devenit o activitate de mare importanţă socială, economică şi, chiar politică, atât pe plan...

Limbajul Poetic și Limbajul Filosofil al lui Lucian Blaga

INTRODUCERE Cu toți știm despre Lucian Blaga că este cea mai complexă perosnalitate poetică, din perioada interbelică. Ca orice mare scriitor se...

Funcția Epistemologică a Dogmei și Tipuri de Intelect

“Sat al meu, ce porţi în nume sunetele lacrimei, la chemări adânci de mume în cea noapte te-am ales ca prag de lume şi potecă patimei. Spre...

Conștiința de Sine a Militarilor și Influența Acesteia asupra Capacității Lor de a Asuma Roluri în Subunitate

INTRODUCERE Viaţa reprezintă rezolvări de probleme care presupun evaluări succesive, comparaţii între “ce este necesar să fac” şi “ ce pot să...

Crearea lumii văzute - schița pentru o interpretare contemporană a referatului biblic despre cosmogeneza

Problema Tributar unei concepții dualiste care postulează o distanță între Dumnezeu și lume, intre nevăzut și văzut, între spirit și materie, omul...

Emil Cioran

A scrie despre Cioran este indisolubil legat de o dispozitie sufleteasca. Nu ai nevoie decat de un segment de insomnie, de o dezamagire cat de cat...

Filosofia în Evul Mediu

În perioada contemporana, incursiunile oamenilor de stiinta în filosofie au devenit o trasatura consolidata a interdisciplinaritatii si...

Recenzie Trilogia Culturii de Lucian Blaga

„Trilogia culturii”, alături de „Trilogia cunoasterii” (Eonul dogmatic, 1931; Cunoasterea luciferica, 1933; Cenzura transcendenta, 1937) şi...

Ai nevoie de altceva?