ABAP - SAP

1. Introducere

Un fenomen des întâlnit la companiile aflate în perioade de dezvoltare accelerată a activităţii este acela de subestimare a ritmului de creştere şi a nevoilor de utilizare a tehnologiei informatiei.

Este extrem de important ca soluţia informatică să fie percepută ca o investiţie pe termen mediu şi lung şi o unealta în dezvoltarea companiei, nu ca un cost de moment pentru o nevoie punctuală imediată.

O soluţie informatică cu funcţionalităţi reduse şi fără suport (mentenanţă şi dezvoltări ulterioare) reprezintă o frână în dezvoltarea ulterioară şi poate chiar diminua competitivitatea şi imaginea companiei.

Programul SAP este foarte complex, fiind de mare ajutor în Servicii de Afaceri, Soluţii Tehnologice, în arii precum Contabilitate, Managementul Relaţiilor cu Clienţii, Lanţuri de Furnizare şi Aprovizionare, în domeniul Bancar, domeniul Asigurăriilor, Infrastructură IT, Servicii Software.

Cu ajutorul platformei tehnologice de aplicaţii şi integrare, aplicaţiile software SAP permit companiilor din întreaga lume să îşi îmbunătăţească relaţiile cu clienţii şi partenerii, să îşi eficientizeze activitatea şi să obţină avantaje semnificative în cadrul întregii organizaţii.

SAP a dezvoltat pe baza vastei sale experienţe SAP Business Suite, un set complet de soluţii pentru afaceri adaptate cerinţelor economice actuale. SAP asigură colaborarea eficientă a angajaţilor, clienţilor şi partenerilor de afaceri – oriunde, oricând. SAP este deschis şi flexibil, fiind compatibil cu baze de date, aplicaţii, sisteme de operare şi hardware de la majoritatea furnizorilor.

2. Despre SAP ERP

2.1 Sistemele de gestiune contemporane – de la controlul stocurilor la ERP

În perioada postbelică, actorii de pe piață au început să se dezvolte într-o manieră diferită de cea tradițională. O dată cu evoluția cooperării internaționale, gestiunea acestora a început să se realizeze mult mai dificil decât înainte. Așadar, în anii `60 a apărut conceptul de control și gestiune a stocurilor. Deși empirică la început și lipsită de fundamente în realitate, în scurt timp noțiunea a început să capete contur, devenind combinația dintre tehnologia informației și procesele business necesare pentru menținerea nivelului adecvat de stoc într-un depozit. Activitățile de management al stocurilor includeau identificarea necesarului de materiale, stabilirea nivelurilor adecvate de stoc, furnizarea opțiunilor și tehnicilor de reînlocuire a stocurilor, monitorizarea utilizării materialelor stocabile, reconcilierea balanțelor de stoc și raportarea statusului stocului.

În anii `70 apare programul de planificare a necesarului de materiale (MRP, acronimul pentru Material Requirements Planning). MRP este primul program ce utilizează aplicații software pentru programarea proceselor de producție ale companiei. MRP generează programarea operațiunilor și a achizițiilor de materii prime în baza cerințelor existente și a capacității departamentului de producție, luând în considerare atât cantitățile existente în stocuri cât și procedura de determinare a dimensiunii loturilor.

În anii ’80, conceptul de MRP evoluează, transformându-se în planificarea necesarului de producție (MRP II, acronim pentru Manufacturing Requirements Planning). Acesta extinde funcționalitățile MRP, utilizând aplicații software pentru coordonarea proceselor de producție, de la planificarea producției și achiziționarea materiilor prime, până la controlul stocurilor și distribuirea produselor la clienți. Cu toate acestea, beneficiile MRP II se limitau doar la sectorul de producție, dar nu reușeau să atingă rezultatele dorite datoria costurilor exorbitante pe care le implicau și a bogatei experiențe tehnice necesare pentru implementare.

Ca urmare a acestor majore dezavantaje, în anii `90 apare conceptul de planificare a resurselor întreprinderii (ERP – acronim pentru enterprise ressource planning). Acest nou sistem extinde funcționalitățile MRP II asupra mai multor sectoare ale întreprinderii, utilizând o aplicatie software extinsă, cu mai multe module, pentru îmbunătățirea performanțelor proceselor interne de business. Noul concept integrează activitățile de business ale departamentelor funcționale, incluzând planificarea producției, aprovizionarea, controlul stocurilor, distribuția si monitorizarea comenzilor și include de asemenea și module ce susțin funcționalitățile de marketing, finanțe, contabilitate sau resurse umane ale companiei. ERP a revoluționat lumea business, iar eficiența sa a fost multiplicată în timp, datorită inovațiilor ulterioare ce au fost aduse soluției. Dezvoltarea internetului a determinat o nouă revoluție în lumea ERP-urilor – astăzi, sistemele ERP sunt parametrizate astfel încât să utilizeze internetul. Acest lucru face posibil accesul utilizatorului la baza de date a companiei printr-un singur mouse click, înlăturând complet bariera impusă de distanță. Sistemele ERP au o tendință constant evolutivă, încercând cu fiecare nouă versiune să urmeze trendul prestabilit de reducere a costurilor și a timpului de implementare, extinzându-și în același timp aria de functionalități.

De-a lungul timpului, numerosi furnizori de software ERP au apărut pe piața. Dintre aceștia, SAP AG se bucura de priviliegiul de a fi lider mondial în domeniul implementării ERP, având cel mai mare număr de clienți, printre care se numară Siemens, BMW, Audi, Volkswagen, KPMG, Nokia,Daimler Chrysler, Nestle, Burger King, Bayer, Sony, etc.

2.2 Ce este un ERP şi caracteristicile acestuia

Termenul de ERP (Enterprise Resource Planning) este o categorie de aplicaţii software pentru gestiunea activitǎţii companiilor.

O astfel de aplicaţie poate fi privitǎ ca o cutie în care se introduc date (input-uri), care sunt prelucrate, stocate şi procesate în aşa fel încât sa poatǎ oferi la ieşire datele care sunt solicitate de utilizatori (Output-uri).

Această definiție este foarte generală şi nu ne spune mare lucru despre “Ce face un ERP ?”, “Cine sunt utilizatorii specifici ai unui ERP ?”, “Care sunt caracteristicile unui ERP ?”, sau “Care sunt avantajele utilizǎrii unui ERP ?”.

“Ce face un ERP ?” este o întrebare care poate fi reformulatǎ mai profesional astfel: “Care sunt funcţionalitǎţile unui ERP ?”, moment în care trebuie definit ce înseamnă funcționalitățile unei aplicatii software.

Termenul de funcţionalitate este folosit în descrierea oricărui produs, fie că este vorba de bunuri tangibile, fie că este vorba de un bunuri intangibile, așa cum sunt aplicaţiile software.

O aplicaţie de tip ERP are ca scop principal emularea proceselor de afaceri din cadrul unei companii. Conceptul de “proces” defineşte modul în care funcţionează o companie, setul de operaţiuni, proceduri şi decizii care fac compania să funcţioneaze, toate acestea pot fi definite cu un termen general de “procese de business”.

2.3 Clienţii şi partenerii de referinţă SAP ERP

Colaborarea dintre SAP și furnizorii de software asigură faptul că soluțiile de business SAP și alte sisteme de aplicații pot comunica eficient.

Programul SAP de parteneri software oferă furnizorilor de software interfețe standard, bine definite. Aceste interfețe pot fi utilizate pentru integrarea produselor adiționale în soluțiile SAP.

Partenerii de service și suport susțin clienții SAP în timpul selecției, implementării și utilizării operaționale a produselor SAP. Acești parteneri au în general mulți ani de experiență SAP și aparțin Alianței SAP de Parteneri de Service. Companiile partenere participă la procesul de calificare pentru a-și dovedi experiența în anumite produse sau soluții SAP; astfel, acestora li se acordă statul de Partener Special de Expertiza (Special Expertise Partner – SEP).

Clienții și utilizatorii unui ERP sunt:

- Companii mici: cele care au o cifră de afaceri anuală < 1mil. Euro și un număr de angajați < 20;

- Companii medii: cele care au o cifră de afaceri cuprinsă între 1-10 mil Euro și un număr de angajați cuprins între 20-250;

- Companii mari: cele care au o cifră de afaceri > 10 mil Euro și un număr de angajați >250;