Java - Tehnologia JINI

Dupa cum se stie, limbajul Java îsi trage radacinile dintr-un proiect al firmei Sun început înca din 1990 si condus de James Gostling. Proiectul a pornit cu scopul declarat de a dezvolta un software performant pentru aparatele electronice de larg consum, care pot functiona conectate în retea.

Popularitatea cea mai mare si-a câstigat-o probabil odata cu aparitia navigatorului de Web HotJava, tot de la Sun, care permitea înglobarea de mici programe (numite appleturi) în paginile HTML. Aceste appleturi au schimbat definitiv caracterul static al paginilor Web intr-unul dinamic, si au determinat foarte rapid navigatoarele Netscape si Internet Explorer sa includa suport pentru ele. Java a devenit astfel cunoscut pe nedrept mai ales ca un limbaj pentru scris appleturi.

De la aparitia specificatiilor Java în 1995 si pâna în ziua de azi, limbajul Java si tehnologiile care îl au la baza s-au dezvoltat foarte mult, dar nici vorba de a raspunde într-un mod satisfacator ideii de la care s-a pornit initial: o tehnologie care sa permita tuturor aparatelor casnice dotate cu chipuri (incluzând aici si calculatoare, dar mergând de la imprimante, camere foto sau video digitale si pâna la banalele prajitoare de pâine) sa împarta servicii între ele într-o maniera cât mai simpla si mai transparenta pentru cel care le utilizeaza.

De la aparitia lor, calculatoarele si programele pentru ele au evoluat la un nivel care era inimaginabil atunci. Totusi, modul în care noi ca utilizatori interactionam cu ele a ramas acelasi: instalam si configuram drivere pentru o sumedenie de dispozitive periferice, instalam si rulam programe, gestionam spatiul pe disc (care oricum este mereu insuficient), s.a.m.d.. Un administrator de sistem din anii '50 ar întelege foarte bine aceste probleme. În zilele noastre, ca posesori de PC-uri, ne-am transformat cu totii în niste administratori de sistem.

Creatorii tehnologiei JINI si-au pus urmatoarea întrebare: "De ce nu ar putea fi folosirea si administrarea retelelor de calculatoare la fel de usoara ca si aceea a retelelor telefonice"? Retelele telefonice au crescut si ele exponential în ultimii ani, atît ca si acoperire geografica, cât si ca performante sau complexitate. Dar toate aceste detalii sunt ascunse utilizatorilor de telefoane din toata lumea, care interactioneaza cu propriul telefon într-un mod foarte simplu: dupa ce au fost conectati la reteaua telefonica îsi cumpara un telefon, merg cu el acasa, îl baga în priza telefonica si gata...pot suna pe oricine, din orice colt al lumii. Fara multe configurari de adrese, protocoale, servere s.a.m.d.

Se constata în domeniul device-urilor o deplasare a centrului de greutate dinspre dispozitivele axate pe discuri spre cele axate pe retea. Traditional, sistemele de operare au fost proiectate cu presupunerea ca acel calculator pe care trebuie sa ruleze are un disc; în momentul în care pornim un calculator, pimul lucru pe care calculatorul îl face este sa caute un hard-disc - daca nu gaseste nici un disc atunci nu poate functiona ca un calculator. În ultimul timp, calculatoarele apar într-o filosofie noua: o suma de componente care au un procesor, memorie si o conexiune la retea - dar nu au disc. De exemplu, primul lucru pe care un telefon mobil îl face cînd este pornit este sa gaseasca o retea telefonica - daca nu gaseste reteaua nu poate functiona ca telefon celular. Acelasi model de functionare tinde sa se extinda si asupra calculatoarelor.

JINI este o reîntoarcere la visul originar al Java, o încercare de a regândi arhitectura calculatoarelor, data fiind importanta retelelor si proliferarea procesoarelor în dispozitive care nu au hard-disc. Toate aceste dispozitive, care provin de la diversi producatori vor trebui sa interactioneze între ele, în conditiile unei retele foarte dinamice, în care componentele se pot adauga, înlocui si îndeparta foarte frecvent.

As vrea sa închei aceasta introducere cu o "anectoda", daca o pot numi astfel, preluata de mine din numarul 74 (9 aprilie 2001) al revistei Weekly News (er@epress.ro):

Robin Southgate, student într-un an final la Industrial Design din cadrul Brunel University (Marea Britanie) a proiectat o unitate care 'tipareste' prognoza vremii pe o bucata de pâine. Si cum altfel daca nu cu un simbol sugestiv cum ar fi un nor, soare sau o picatura de ploaie. Unitatea se foloseste de un dispozitiv încapsulat Java de la Dallas Semiconductors numit TINI, dupa cum a declarat Robin, imaginea fiind executata cu o masca de caldura rezistenta, înaintea elementelor de încalzire care prajesc pâinea. Robin a invatat Java pentru a crea dispozitivul, care contribuie la proiectul sau la final de an. "Utilizând o matrice care poate afisa rezolutii de 11x11 ofera suficient spatiu pentru patru caractere lizibile." spune Robin.

Bineânteles ca putem trai fara astfel de dispozitive, dar am folosit acest exemplu doar pentru a sugera pâna unde poate merge interconectarea diverselor aparate care compun o "gospodarie" moderna.

2.Istoric

Istoria JINI a început în 1997, în cadrul laboratoarelor Sun de pe coasta de est a Statelor Unite din apropierea orasului Boston. Ideea de la care a pornit totul îl are ca autor pe Bill Joy. De asemenea, în calitate de proiectant sef (conducator de proiect), Jim Aldo si-a adus o contributie majora la designul si modelarea JINI pâna la forma pe care o cunoastem astazi.

Asemenea multor altor asemenea legende, nu numai din cadrul companiei Sun, istoria JINI este la rândul sau foarte colorata si deloc lipsita de peripetii: proiectul JINI s-a aflat la un pas de a fi anulat, fiind nevoie de spiritul vizionar al CEO de la Sun, ScottMcNealy pentru supravietuirea sa. Nu este, totusi, tocmai lipsit de adevar sa afirmam ca cei de la Sun au demonstrat din nou un real spirit inovator si capacitatea de a gândi si actiona într-un mod revolutionar.

Daca ar fi sa dam crezare autorului cartii "Core JINI" (Prentice Hall PTR, 1999) - carte care mi-a servit, de altfel, ca principala sursa de inspiratie - W. Keith Edwards, echipa de programatori care a lucrat la proiectul JINI a dat nastere pe parcursul procesului de cristalizare a JINI mai multor tehnologii substantiale legate de unuversul Java. Astfel, Ann Wolrath a creat Java RMI (componenta ce a devenit una dintre cele mai importante parti ale limbajului Java), iar Ken Arnold a creat JavaSpaces.