Procesul Noica Pillat

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Procesul Noica Pillat.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: George Ardelean

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Litere

Extras din document

Procesul Noica/Pillat a fost ultima inscenare judiciara de tip stalinist din Romania comunista.Numarul persoanelor arestate și judecate in cadrul acestui proces ne determină sa ne întrebăm care au fost cauzele arestării acestor intelectuali,in ce măsură a contribuit ispășirea anilor de detenție la realizarea intereselor partidului,impactul lăsat in literatura de acest proces si asupra personalitații intelectualilor aflați in detenție.

Ceea ce frapeaza,in primul rand,este numarul mare de persoane arestate și modul in care cele doua grupuri au ajuns sa fie judecate in cadrul aceluiași proces.Deși inițial capetele de acuzare au fost diferie in cazul celor doua grupuri,cei douăzeci si trei de intelectuali români (dupa o ancheta care s-a întins pe durata a doi ani) au ajuns sa fie acuzați si judecați pe baza unui motiv care asăazi pare mai mult decât aberant: „uneltire contra ordinei sociale” prin scrierea sau citirea unor lucrări „cu conținut dușmănos la adresa regimului”.Cert este faptul că aceștia nu erau singurii oameni care nu impartășeau „credintele partidului”,uimitoare si nejustificată ni se pare alegerea persoanelor,făcută cu o asemenea anvergură și in număr atât de mare pentru a spori spectaculozitatea si a instaura panica in rândul intregii comunităti a oamenilor care se ocupau cu scrisul. Principalele acuzații care s-au adus si „vinovațiile” in virtutea carora au fost condamnați sunt: citirea unor scrieri interzise ale lui Mircea Eliade și Emil Cioran( „fugarii legionari”)-„Ispita de a exista”, „Scrisoare catre un prieten de departe”, „Padurea interzisa”- sau producerea și răspandirea unor scrieri dușmănoase - „Povestiri din Hegel” , „Așteptând ceasul de apoi”, „Anti-Goethe”. Declarațiile date de arestati la anchete,de cele mai multe ori sub tortură, sunt in acest sens elocvente: ei sunt obligați sa-și recunoască „vina” de a fi citit cărți ale lui Cioran și Eliade (sau că ar fi corespondat și ar fi ajutat la ținerea corespondenței cu aceștia) și pe aceea de a fi avut “o poziție dușmanoasa fața de literatura noua”.

Dupa cum reiese din notele informative din ACNSAS(fond documentar,dosar nr. 120, vol. 7, f.301), raționamentele normale fața de scrierile „realismului socialist” sunt catalogate ca aprecieri cu caracter tendențios: „Astfel, referindu-se la cultura naționala, [C. Noica] a afirmat că aceasta ar cunoaște un regres datorită restrângerii numarului de lucrări editate,comparativ cu alte țări socialiste, considerând, in context,ca manifestările naționale - Daciada- si - Cântarea României - sunt - fenomene de masă- , fără importanță ori relevanță pentru intelectuali”.¹

Pentru ca impactul creat in randul intelectualilor sa fie cât mai puternic si pentru a se instaura teama in rândul acestora, numele alese in cadrul procesului pentru a fi condamnate au fost cele mai cunoscute,astfel confirmându-se spusele procurorului: „am ales oamenii, nu faptele”. Amploarea procesului asigura reprimarea unor atitudini asemănatoare.

In intervalul decembrie 1958-ianuarie 1960,incep arestările in cadrul celor doua loturi. Ancheta a fost destul de controversata, intrucât anchetatorii ei inșiși nu au știut ce se urmărește. Ancheta pornește intr-o directie pentru ca apoi sa se renunțe si sa se porneasca intr-o alta. Primii arestați , Constantin Noica si Iacob Noica(decembrie 1958) sunt condamnați cu moșierii care aveau domiciliul obligatoriu in Câmpulung. Urmeaza Sergiu Al. George(19 dec. 1958, in Bucuresti), Anca Ionescu(10 ian. 1959). Toti sunt depuși in arestul Securitații din Pitești.

Reprezentantul celuilalt lot, Dinu Pillat, este anchetat la început insistent in legătura cu Ion Caraion (Stelian Diaconescu) si Radu Gyr. In trei interogatorii succesive se investigheaza “activitatea dușmanoasă” desfașurată cu Ion Caraion,pentru ca apoi acesta sa nu mai constituie o temă pentru anchetatori. Modul in care originalitatea declarației s-a pastrat in consemnarile anchetatorului ramane indoielnic : „impreuna cu Diaconescu de pe poziții reacționare am ponegrit literatura din RPR ca fiind șablonardă, cu orizont limitat, pe când cea din occident se bucură de toată libertatea. Datorita acestui lucru,o serie de scriitori de valoare nu vor sa treacă de partea regimului pentru a scri opere originale si care totuși pentru a nu-și atrage neplaceri din partea regimului, fac diferite traduceri.”² (este evident faptul ca unele atribute si greșelile de exprimare nu puteau apartine lui Pillat).

Fisiere in arhiva (1):

  • Procesul Noica Pillat.doc

Bibliografie

***Arhivele Securității, vol I, “Cuvântul lui Antonie Plămădeala la funeraliile lui Constantin Noica(6 decembrie 1987) ”, Raluca Nicoleta Spiridon(pag 482-497) ;
- **Prigoana. Documente ale Procesului C. Noica, C. Pillat, N. Steinhardt, Al. Paleologu, A. Acterian, S. Al-Geoge, Al. O. Teodoreanu etc., ed. Vremea, Bucuresti 1996;
Tanase Stelian, Anatomia Mistificării, ed. Humanitas, Bucuresti.