Incursiune în logica lui Aristotel

Referat
6.8/10 (6 voturi)
Domeniu: Logică
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 7 în total
Cuvinte : 3508
Mărime: 15.98KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Creatorul logicii este Aristotel, despre care Emille Boutroux în ,,Etudes d’Histoire de la Philosophie”, Paris,1897,spune :,,Daca este adevarat ca unii oameni se încarneaza uneori geniul unui popor si ca aceste vaste si puternice spirite sunt ca actul si perfectiunea în care o lume întreaga de virtualitati îsi gaseste finalul si desavârsirea, Aristotel, mai mult ca oricine, a fost un astfel de om ; geniul filozofic al Greciei si-a gasit în el expresia lui universala si perfecta”

Într-adevar, cu Aristotel, geniul grec se universalizeaza plenar si prin el umanitatea îsi gaseste expresia ei esentiala în ceea ce are mai bun si mai specific-inteligenta. El a exprimat valori universal valabile în timp si în spatiu, a exprimat asadar nu numai valorile etern valabile pentru întreaga umanitate.

Daca s-a putut vorbi despre o philosophia perennis- o filozofie eterna-aceasta filozofie nu poate fi decât aceea a lui Aristotel, fiindca nimeni nu poate face filozofie fara sa se întoarca la el, fie ca îl accepta, fie ca îl respinge total sau în parte.

Numit fiind ,,un urias al gândirii”, acest lucru este cu atât mai valabil atunci când vorbim de logica. Aristotel a fost primul care a gândit însasi gândirea, în mod explicit, si i-a descoperit legile ; pentru o logica este o gândire a gândirii. El a constatat ca actul de repliere a gândirii asupra ei însasi, actul de auto reflexie a gândirii este actul cel mai înalt al inteligentei prin care ea atinge însasi esenta realitatii. Acest act este chiar principiul ultim în conceptia lui Aristotel.

,,A face logica înseamna a face un act intelectual aristotelic”(Anton Dumitru-Istoria logicii)

Primele lucrari ale lui Aristotel sunt platonice, dar apoi el îsi gaseste independenta de gândire, critica teoria platonica a ideilor si îsi dezvolta propria lui filozofie.

Lectiile predate de Aristotel discipolilor lui erau de doua feluri:

-exoterice

-acroatice sau acromatice

Învatatura exoterica se referea la studiile de retorica; la arta de a argumenta si la stiinta politica, iar învatatura acromatica avea un obiect mai profund si mai subtil-fizica si problemele de logica .

Aristotel scrie în aproape toate domeniile, iar scrierile sale pot fi grupate astfel:

-scrieri logice;

-scrieri de filozofie naturala;

-scrieri de metafizica;

-scrieri relative la stiintele practice(Etica,Politica,Poetica)

Diogene Laertiu atribuie lui Aristotel peste 400 de carti ,cunoscându-se cca 145 de titluri, o parte dintre acestea fiind: ,,Categoriile”, ,,Despre interpretare”, ,,Analitica secunda”, ,,Topica”, ,,Despre respingerile sofistice” -care au primit ulterior numele de ,,Organon”. Înafara de aceste lucrari, elemente ale teoriilor logice ale lui Aristotel se întâlnesc si în alte scrieri ale sale cum ar fi: ,,Metafizica”, ,,Fizica”, ,,Despre suflet „si tratatul ,,Retorica”.

În ,, Categorii”, sunt expuse elementele teoriei notiunii; în lucrarea ,,Despre interpretare” se da teoria judecatii; în ,,Analitica prim” si ,,Analitica secunda” aflam elaborarea amanuntita a teoriei rationamentului si demonstratiei; în ,,Topica” se descriu principalele categorii si procedee logice folosite de catre gândirea care rationeaza; în ,,Despre respingerile sofistice” este expusa problema izvoarelor rationamentelor si ale demonstratiilor gresite, problema mijloacelor pentru descoperirea greselilor de logica, iar în ,,Metafizica”, Aristotel cerceteaza legile logice fundamentale ale gândirii, descoperite de el: legea identitatii, legea contradictiei, legea tertiului exclus.

Dupa Aristotel, adevarul este concordanta dintre gândire si realitate; falsul dimpotriva, apare atunci când realitatea se reflecta în gândire deformat, gresit. Legatura dintre idei în procesul rationarii noastre, în procesul demonstratiei, nu este, dupa Aristotel ,o legatura arbitrara, ci este determinata de legatura dintre obiecte însesi. De aceea , legile si regulile logicii au o baza obiectiva în legaturile existentei însasi.

Aristotel a dezvaluit legile necesare ale gândirii, independente de vointa si de dorinta oamenilor si a caror respectare este obligatorie în procesul demonstratiei, în procesul dovedirii adevarului. Creând logica, Aristotel a tins sa apere principiile cunoasterii stiintifice împotriva sofisticii diferitelor scoli socratice din timpul lui.

Sprijinindu-se pe stiinta timpului sau, revizuind si generalizând cunostintele disparate acumulate pâna la el cu privire la formele gândirii, Aristotel a dezvoltat în lucrarile sale, în mod profund si sub toate aspectele, toate problemele esentiale ale logicii. Rezultatele pe care le-a obtinut au intrat definitiv în patrimoniul acestei stiinte.

Preview document

Incursiune în logica lui Aristotel - Pagina 1
Incursiune în logica lui Aristotel - Pagina 2
Incursiune în logica lui Aristotel - Pagina 3
Incursiune în logica lui Aristotel - Pagina 4
Incursiune în logica lui Aristotel - Pagina 5
Incursiune în logica lui Aristotel - Pagina 6
Incursiune în logica lui Aristotel - Pagina 7

Conținut arhivă zip

  • Incursiune in logica lui Aristotel.doc

Alții au mai descărcat și

Silogismul judiciar în concepția lui Mircea I Manolescu

Definirea termenului ‘silogism’ In opinia lui Aristotel, silogismul reprezinta ‘o vorbire in care, daca ceva a fost dat altceva decat datul...

Logică juridică -

Ideea de juridic conoteaza lege, norma, regula, instructiune s.a.m.d. Ideea de logica conoteaza aceleasi elemente, cu dubla precizare ca, pe de...

Istoria Logicii Juridice în România

Introducere Utilitatea deosebită a logicii juridice în formarea viitorului jurist, indiferent de domeniul în care acesta va activa, derivă din...

Logica(curs complet)

Forma logica a unei propozitii este data de constantele logice care apar în propozitia respectiva. Cele mai uzuale constante logice sunt: toti,...

Logică

Cea mai importanta preocupare de logica o reprezinta studiul argumentelor. Argument = un demers teoretic prin care , din anumite propozitii numite...

Logica Juridică

1.Sistemul logic al dreptului Inainte de toate dreptul este un sistem de norme. Si ca orice sistem el poate fi abordat si dintr-o perspectiva...

Gândire Critică și Teoria Argumentării

1.1 Gândirea critica: La ce bun? Traim într-o lume în care foarte multi vor sa ne convinga de câte ceva. Venind spre facultate ati trecut,...

Noțiuni de logică

Logica este stiinta al carui obiect este stabilirea conditiilor corectitudini gândirii, a formelor si legilor generale ale rationarii juste,...

Ai nevoie de altceva?